ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 736/2018

Asupra recursului de față, Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele: Recurentul reclamant A., prin mandatar, a invocat la termenul de judecată din data de 09.01.2018, în cadrul dosarului nr. x/2014, aflat pe rolul Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 107 alin. (1) din Regulamentul de Ordine Interioară a Instanțelor, precizând că nu respectă exigențele constituționale referitoare la calitatea legii, respectiv nu întrunesc condițiile cumulative de claritate, precizie, previzibilitate și accesibilitate, fiind în conflict cu prevederile convenționale și constituționale, prevederi exprese și fără echivoc.

Referitor la admisibilitate în principiu, recurentul a solicitat trimiterea exceptiei de neconstituționalitate instanței competente, fiind îndeplinite cumulativ conditile prevăzute de art. 29 din Legea nr. 47/1992. Prin încheierea din 6 februarie 2018, Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale cu privire la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 107 din Regulamentul de Ordine Interioară a Instanțelor Judecătorești, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1375 din 17.12.2015, formulată de recurentul A., ca inadmisibilă. Împotriva acestei încheieri a declarat recurs A. La data de 21.02.2018 A. a depus la dosar, o cerere de renunțare la judecata recursului formulat.

Înalta Curte reține că manifestarea de voință, în sensul de a se renunța la judecată, reprezintă o desistare, un act de dispoziție al părții care nu este supus cenzurii instanței, conform principiului disponibilității care guvernează procesul civil, prevăzut de art. 9 C. proc. civ. Văzând dispozițiile art. 406 alin. (1) C. proc. civ., în conformitate cu care se poate renunța oricând la judecată, fie verbal în ședință de judecată, fie prin cerere scrisă, și având în vedere dispozițiile art. 22 alin. (6) C. proc. civ., potrivit cărora judecătorul trebuie să se pronunțe asupra a tot ce s-a cerut, fără însă a depăși limitele învestirii, în afară de cazurile în care legea ar dispune altfel, Înalta Curte va lua act de cererea recurentei de renunțare la judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Ia act de cererea de renunțare la judecarea recursului formulat de A. împotriva încheierii din 6 februarie 2018 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal. Definitivă. Pronunțată în ședință publică astăzi, 22 februarie 2018.