ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 607/2018

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată adresată Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la data de 21.04.2016, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate, anularea Raportului de evaluare nr. x/01.04.2016, prin care s-a reținut starea de incompatibilitate a reclamantului, prin deținerea simultană atât a funcției de consilier local în cadrul Consiliului Local al comunei Petricani, județul Neamț, cât și a funcției de consilier personal al primarului comunei Petricani.

Prin sentința civilă nr. 3815 din 29 noiembrie 2016 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a fost respinsă contestația reclamantului A., ca neîntemeiată.

Împotriva hotărârii pronunțate de instanța de fond a formulat recurs reclamantul A., criticând hotărârea atacată ca nelegală.

Se arată că întreaga motivare a hotărârii judecătorești atacate se bazează pe argumentele invocate de ANI în Raportul de evaluare contestat, prin care s-a reținut că reclamantul s-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada 14.07.2012-16.08.2012, prin deținerea simultană atât a funcției de consilier local în cadrul Consiliului Local al Comunei Petricani județul Neamț, cât și în perioada 3.07.2012-16.08.2012, precum și funcția de consilier personal al primarului comunei Petricani în perioada 4.07.2012-prezent, încălcând astfel prevederile art. 88 alin. (1) lit. c din Legea nr. 161/2003.

Se susține că din adresa emisă de B., pe listele căruia a fost ales "consilier local", reiese clar și fără dubii că a renunțat la mandatul de consilier local obținut la alegerile locale din 10.06.2012, în circumscripția electorală nr. 53, localitatea Petricani, județul Neamț. De asemenea, subliniază faptul că reiese din înscrisurile comunicate de reprezentanții comunei Petricani că recurentul nu a fost remunerat pentru funcția de consilier local, deci nu a creat prejudicii unității angajatoare.

Prin întâmpinarea depusă de intimată a fost invocată excepția nulității recursului, motivat de faptul că în cuprinsul cererii de recurs nu este indicat niciunul din motivele de casare prevăzute de art. 488 din C. proc. civ.

Pe fondul recursului, s-a solicitat respingerea recursului ca nefondat, susținându-se faptul că în mod corect instanța de fond a constatat că reclamantul s-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada 4.07.2012-16.08.2012, deoarece a deținut simultan atât funcția de consilier local în cadrul Consiliului Local al comunei Petricani, cât și funcția contractuală de consilier personal al primarului comunei Petricani, fiind încălcate dispozițiile art. 88 alin. (1) lit. c din Legea nr. 161/2003.

II. Procedura de soluționare a recursului

Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) din C. proc. civ., a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 4 mai 2017, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ.

Prin încheierea din 5 octombrie 2017 completul de filtru a respins excepția nulității recursului invocată de intimată și a constatat, în raport de conținutul raportului întocmit în cauză, că cererea de recurs îndeplinește condițiile de admisibilitate și, pe cale de consecință, a declarat recursul formulat ca fiind admisibil în principiu, în temeiul art. 493 alin. (7) din C. proc. civ., fiind fixat termen de judecată pe fond a recursului.

2.1. Argumentele de fapt și de drept relevante.

Recurentul-reclamant a supus controlului de legalitate, pe calea prevăzută de art. 22 alin. (1) din Legea nr. 176/2010, Raportul de evaluare nr. x/05.06.2013, prin care Agenția Națională de Integritate a identificat elemente de încălcare a regimului juridic al incompatibilităților, prin deținerea simultană atât a funcției de consilier local în cadrul Consiliului Local al Comunei Petricani județul Neamț, cât și a funcției de consilier personal al primarului comunei Petricani, potrivit art. 88 alin. (1) lit. c din Legea nr. 161/2003.

Instanța de primă jurisdicție a respins acțiunea formulată de reclamant, menținând Raportul de evaluare contestat.

Analizând actele și lucrările dosarului, Înalta Curte reține că toate criticile formulate de recurent nu sunt fondate, motiv pentru care sentința instanței de fond va fi menținută de instanța de control judiciar, constatând că hotărârea a fost dată cu aplicarea și interpretarea corectă a dispozițiilor legale aplicabile cauzei.

Astfel, dispozițiile art. 88 alin. (1) lit. c din Legea nr. 161/2003 prevăd faptul că "Funcția de consilier local sau consilier județean este incompatibilă cu exercitarea următoarelor funcții sau calități: calitatea de funcționar public sau angajat cu contract individual de muncă în aparatul propriu al consiliului local respectiv sau în aparatul propriu al consiliului județean ori al prefecturii din județul respectiv;".

Așa cum rezultă din înscrisurile aflate la dosarul cauzei, recurentul-reclamant a deținut funcția de consilier local în cadrul Consiliului Local al comunei Petricani în perioada 03.07.2012 -16.08.2012, precum și funcția de consilier personal al primarului în perioada 04.07.2012-prezent.

Aceste date sunt certe, întrucât funcția de consilier local a fost exercitată în perioada mai sus arătată, conform Hotărârii nr. 22/03.07.2012 privind validarea mandatelor consilierilor locali și Hotărârii nr. 33/16.08.2012 privind constatarea încetării de drept a unui mandat de consilier, iar funcția de consilier personal al primarului a fost exercitată conform contractului de muncă pe durată determinată nr. 4170/04.07.2012 încheiat cu Primăria comunei Petricani.

Instanța de control judiciar nu poate primi critica recurentului cu privire la faptul că instanța de fond nu a luat în seamă o dată anterioară celei de 06.08.2012, care este data înregistrării la Primăria Petricani a cererii de renunțare la mandatul de consilier local obținut, reținând că în mod corect instanța de primă jurisdicție a apreciat ca fiind neverosimilă apărarea reclamantului care susține că data renunțării la mandatul de consilier local este data de 25.06.2012. Recurentul-reclamant nu a prezentat nicio justificare a datei de 6.08.2012 ce este menționată alăturat semnăturii sale pe cererea de renunțare la mandatul de consilier local.

Înalta Curte constată că, de altfel, recurentul ar fi putut renunța la mandatul de consilier dobândit la alegerile locale din 10.06.2012, înainte de validare sau ar fi putut refuza să depună jurământul, urmând ca să se supună validării mandatul primului supleant înscris pe lista partidului politic, a alianței politice sau a alianței electorale respective, ceea ce cu siguranță nu s-a întâmplat, întrucât prin Hotărârea nr. 22/03.07.2012 privind validarea mandatelor consilierilor locali, a fost validat mandatul recurentului-reclamant.

De asemenea, recurentul nu se poate apăra cu invocarea necunoașterii legii ori a faptului că nu are pregătire juridică, întrucât conform art. 1 alin. (5) din Constituției României "În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie."

Nici apărarea că nu a fost remunerat pentru funcția de consilier personal al primarului, nefiind produs astfel vreun prejudiciu, nu poate fi acceptată de instanța de control judiciar, având în vedere faptul că dispozițiile legale nu disting cu privire la acest aspect, ci simpla întrunire a condițiilor prevăzute de textul de lege incident este suficientă pentru constatarea stării de incompatibilitate.

Or, ceea ce este de netăgătuit este faptul exercitării concomitente a funcțiilor pentru care legea prevede incidența incompatibilității, motiv pentru care Înalta Curte va menține ca legală hotărârea instanței de fond și va respinge recursul formulat ca nefondat.

2.2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat, constatând că nu există motive de reformare a sentinței, potrivit art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 ori potrivit art. 488 din Noul C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de A. împotriva sentinței civile nr. 3815 din 29 noiembrie 2016 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 16 februarie 2018.