Decizia nr. 3807/2018 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — recurs împotriva sentinței nr. 31/2016 a Curții de Apel Bacău

Cererea de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Bacău la data de 8.12.2015 reclamanta A. a solicitat anularea Raportului de Evaluare nr. x/23.11.2015 întocmit de pârâta Agenția Națională de Integritate, prin care s-a constatat nerespectarea regimului juridic al incompatibilităților - art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, prin exercitarea funcției de vicepreședinte al Consiliului Județean Neamț, în perioada 25.10.2012-19.12.2013, simultan cu deținerea funcției de administrator în cadrul SC B. SRL.

Soluția primei instanțe Prin Sentința nr. 31 din data de 4 aprilie 2016 Curtea de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate, a anulat Raportul de Evaluare nr. x/2015 întocmit de pârâtă și a obligat-o pe aceasta să plătească reclamantei suma de 2050 RON cheltuieli de judecată.

Cererea de recurs Împotriva sentinței a declarat recurs pârâta Agenția Națională de Integritate, criticând-o pentru nelegalitate și, în temeiul dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., a solicitat casarea hotărârii și rejudecarea cauzei, în sensul respingerii acesteia ca neîntemeiată. În motivarea căii de atac recurenta-pârâtă a arătat în esență următoarele: - încetarea calității de administrator produce efecte față d terți de la momentul consemnării ei în evidențele Registrului Comerțului; - contrar celor reținute de instanța de fond nu poate fi atrasă cauzei statuarea Înaltei Curți de Casație și Justiție referitoare la încetarea stării de incompatibilitate de la data la care s-a făcut dovada înregistrării demisiei la organul competent să ia act de manifestarea unilaterală de voință exprimată prin considerarea faptului că acționarii au stabilit la momentul 2009 dizolvarea societății, neputându-se pune semnul de echivalență între situația de fapt și soluția de principiu a Înaltei Curți de Casație și Justiție, care nu-și găsește aplicarea în cauză; - nu se poate considera faptul că reclamanta este absolvită de culpa neîndeplinirii unei proceduri aparținând unei instituții publice, întrucât aceasta avea obligația respectării cu prioritate a regimului juridic aplicabil statutului de ales local.

Procedura derulată în recurs Prin întâmpinarea depusă la dosar intimata a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței atacate. Precizează intimata-reclamantă că societatea B. SRL, înființată în 27.03.2006, nu a funcționat efectiv niciodată. Mai mult, la data de 9.06.2009 asociații au hotărât dizolvarea acesteia, făcând demersurile necesare la ORC Neamț . Împrejurarea că ORC Neamț nu a finalizat procedura de dizolvare și lichidare, nu poate atrage răspunderea asociaților. La data de 7.11.2018 SC B. SRL cu sediul în Piatra-Neamț a formulat cerere de intervenție întemeiată pe dispozițiile art. 61 C. proc. civ. prin care a solicitat respingerea recursului și menținerea sentinței atacate. Prin încheierea din data de 8.11.2018 Înalta Curte de Casație și Justiție, în temeiul dispozițiilor art. 63 C. proc. civ. a admis în principiu cererea de intervenție accesorie.

Considerentele Înaltei Curți asupra recursului Analizând sentința recurată prin prisma motivelor de casare invocate, a actelor dosarului și a dispozițiilor legale aplicabile, Înalta Curte constată următoarele: Intimata-reclamantă a investit instanța de contencios administrativ și fiscal, pe calea prevăzută de art. 22 alin. (1) din Legea nr. 175/2010 cu o acțiune prin care solicita anularea Raportului de evaluare nr. x/23.11.2015 emisă de ANI, prin care s-a reținut că în perioada 25.10.2012 - 19.12.2013, aceasta, în calitate de vicepreședinte al Consiliului Județean Neamț a exercitat simultan și funcția de administrator în cadrul SC B. SRL, încălcând astfel dispozițiile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003. Prima instanță a admis acțiunea formulată de reclamanta A. și a anulat Raportul de evaluare nr. x/2015, apreciind că la data validării în calitate de consilier județean, acesta nu se afla în stare de incompatibilitate, soluție împărtășită și de instanța de control judiciar. Astfel, prin raportul de evaluare contestat, recurenta-pârâtă Agenția Națională de Integritate a reținut că reclamanta A. s-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada 25.10.2012-19.12.2013 prin exercitarea simultană a funcției de vicepreședinte al Consiliului Județean Neamț, precum și a celei de administrator în cadrul SC B. SRL Neamț, încălcând astfel dispozițiile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003. Potrivit dispozițiilor art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003: "Funcția de primar și viceprimar, președinte și vicepreședinte al consiliului județean este incompatibilă cu: (...) d) funcția de președinte, vicepreședinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administrație ori cenzor sau orice funcție de conducere ori de execuție la societăți comerciale, inclusiv băncile sau instituțiile de credit, societățile de asigurare și cele financiare, la regiile autonome de interes național sau local, la companiile sau societățile naționale, precum și la instituțiile publice." Este de necontestat faptul că la data intervenirii pretinsei incompatibilități, intimata-reclamantă îndeplinea funcția de vicepreședinte al Consiliului Județean Neamț, conform Hotărârii C.J. Neamț nr. 137/25.10.2012. Totodată, reclamanta avea calitatea de asociat și funcția de administrator al societății B. SRL, societate care se află în procedura dizolvării conform Hotărârii nr. 1/9.06.2009 a asociaților societății. Hotărârea AGA SC B. SRL de dizolvare a societății în temeiul dispozițiilor art. 227 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 31/1990 republicată a fost menționată în Registrul Comerțului conform încheierii nr. 4308/15.06.2009 a ORC de pe lângă Tribunalul Neamț. Potrivit dispozițiilor art. 233 alin. (1) din Legea nr. 31/2012 dizolvarea societății are ca efect deschiderea procedurii lichidării, iar din momentul dizolvării administratorii societății nu mai pot întreprinde noi operațiuni, societatea păstrându-și personalitatea juridică pentru operațiunile lichidării, până la terminarea acesteia. Așadar, începând cu 9.06.2009, SC B. SRL și-a păstrat personalitate juridică exclusivă pentru operațiunile lichidării, reclamantei în calitate de administrator fiindu-i interzis să mai întreprindă noi operațiuni comerciale. De altfel, societatea nu a desfășurat activitate comercială de la data înființării până la data dizolvării, activitatea ei fiind suspendată așa cum rezultă din relațiile furnizate de ORC de pe lângă Tribunalul Neamț. Concret, prin încheierea nr. 4766/16.09.2006 a judecătorului delegat la ORC de la lângă Tribunalul Neamț a fost admisă cererea nr. x/14.09.2006 privind suspendarea activității SC B. SRL pentru o perioadă de 3 ani începând cu 15.09.2006 până la data de 14.09.2009. De asemenea, Administrația Județeană a Finanțelor Publice Neamț, cu adresa nr. x/09.04.2014 a comunicat că, în perioada evaluată, reclamanta nu a obținut venituri de la SC B. SRL. Așadar, la data validării calității de consilier județean reclamanta nu mai avea calitatea de asociat și administrator al SC B. SRL, întrucât acestea încetaseră la data la care acționarii au hotărât dizolvarea și lichidarea societății, efectele acestei hotărâri manifestându-se atât în planul răspunderii personale cât și în cel al raporturilor comerciale ale societății. În acest sens s-a pronunțat și Plenul secției contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în ședința din data de 7 noiembrie 2013, stabilind că momentul în care încetează calitatea de acționar/administrator, este reprezentată de data la care s-a făcut dovada înregistrării demisiei la organul competent să ia act de manifestarea unilaterală de voință exprimată. Prin raportare la soluția de principiu adoptată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal la data de 7 noiembrie 2013, în cauza de față, manifestarea de voință a celor doi asociați în sensul dizolvării SC B. SRL (Hotărârea nr. 1/09.06.2009) a fost înregistrată la ORC Neamț cu cererea de depunere și/sau menționare acte nr. 29962/11.06.2009 și soluționată prin încheierea din 15.06.2009 a judecătorului delegat la ORC de pe lângă Tribunalul Neamț, deci cu mult înaintea datei la care reclamanta a fost validată în calitate de consilier județean (Hotărârea Consiliului Județean Neamț nr. 69/27.06.2012 privind validarea mandatului de consilier județean). În ceea ce privește critica recurentei referitoare la nefinalizarea de către reclamantă a procedurilor de lichidare a societății, Înalta Curte de Casație și Justiție o consideră lipsită de relevanță față de împrejurarea că odată cu menționarea dizolvării societății în Registrul Comerțului și publicarea în Monitorul Oficial, asociații nu mai pot întreprinde activități comerciale, societatea păstrându-și personalitatea juridică doar pentru formațiunile necesare operațiunii de lichidare. Pentru considerentele expuse, Înalta Curte reține că soluția instanței de fond, care a statuat că reclamanta nu s-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada menționată în raportul de evaluare, anume 25.10.2012 - 19.12.2013 este corectă, astfel că în temeiul dispozițiilor art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 și ale art. 496 C. proc. civ. va respinge recursul ca nefondat și va admite cererea de intervenție accesorie formulată de SC B. SRL.