ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1554/2018

Asupra recursului de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Reclamantul A. a solicitat sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 24 alin. (1) lit. c) și art. 49 alin. (1) lit. c) teza a II-a din Legea nr. 188/2000, prevederi conform cărora, "Exercițiul funcției de executor judecătoresc se suspendă: … c) în caz de neplată a contribuțiilor bănești profesionale, timp de 3 luni de la scadența acestora, până la achitarea lor integrală", respectiv, "Neachitarea amenzii în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a stabilit sancțiunea disciplinară atrage suspendarea de drept din funcție a executorului judecătoresc până la achitarea sumei".

Deopotrivă, reclamantul a mai invocat lipsa de previzibilitate a Legii nr. 188/2000 privind compensația pentru cheltuielile de executare și onorariul executorului judecătoresc aferentă activității desfășurată de acesta pentru dosarele predate în urma suspendării sau încetării din funcție, care ar fi trebuit să fie conținută în cuprinsul art. 25 din Legea nr. 188/2000 sau într-un articol separat.

Reclamantul a mai solicitat sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 45 raportat la art. 35 din Legea nr. 188/2000, prevederi conform cărora, "(1) Răspunderea civilă a executorului judecătoresc poate fi angajată, în condițiile legii civile, pentru cauzarea de prejudicii prin încălcarea obligațiilor sale profesionale. (2) Asigurarea de răspundere profesională a executorului judecătoresc se realizează prin Casa de asigurări constituită în acest scop, potrivit art. 35 alin. (1)", respectiv, "(1) În cadrul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești se va organiza și va funcționa o casă de asigurări pentru asigurarea de răspundere civilă a executorilor judecătorești, cu personalitate juridică, în condițiile stabilite prin statutul propriu aprobat de Congresul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești. (2) Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești va înființa și va administra, în termen de cel mult un an de la intrarea în vigoare a prezentei legi*), Registrul electronic de publicitate a vânzării bunurilor supuse executării silite, ce va funcționa ca un sistem informatic prin intermediul căruia toți executorii judecătorești vor efectua publicitatea la nivel național a vânzării bunurilor mobile cu valoare mai mare de 2.000 de RON și a bunurilor imobile aflate în procedura de executare silită. Prin hotărâre a Consiliului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești va fi stabilită procedura de implementare a sistemului și de raportare a datelor".

Reclamantul a solicitat sesizarea Curții Constituționale și cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 26 din Legea nr. 188/2000, prevederi conform cărora, "(1) În circumscripția fiecărei curți de apel funcționează câte o Cameră a executorilor judecătorești, cu personalitate juridică. (2) Din Camera executorilor judecătorești fac parte toți executorii judecătorești din circumscripția curții de apel respective".

Soluția pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII a contencios administrativ și fiscal

Prin încheierea din data de 08.02.2018, Curtea de Apel București a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale ca inadmisibilă.

Calea de atac exercitată

Împotriva soluției pronunțată de Curtea de Apel București, prin încheierea din 8 februarie 2016, privind respingerea cererii de sesizare a Curții Constituționale cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 24 alin. (1) lit. c) și art. 49 alin. (1) lit. c) teza a II-a din Legea nr. 188/2000, a prevederilor art. 45 raportat la art. 35 din Legea nr. 188/2000, a prevederilor art. 26 din Legea nr. 188/2000, recurentul A. a declarat recurs, întemeiat în drept pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 4 și 6 din C. proc. civ.

Analizând recursul prin prisma motivelor invocate, Înalta Curte va reține că este nefondat, pentru următoarele considerente:

Excepția de neconstituționalitate este un incident apărut în cursul unui proces, asemănător chestiunilor prejudiciale obișnuite, și, în principiu, invocarea ei trebuie să reclame justificarea unui interes, motiv pentru care prin dispozițiile art. 29 (1)-(3) din Legea nr. 47/1992 s-au stabilit condițiile de sesizare a Curții Constituționale.

Verificarea condițiilor prevăzute de lege a fost stabilită în competența instanței în fața căreia a fost ridicată această excepție, așa încât Curtea de Apel București respectând aceste dispoziții, a verificat cererea recurentului oprindu-se mai întâi asupra admisibilității sesizării potrivit reglementării din alin. (1) al art. 29 din Legea nr. 47/1992.

În concret, art. 29 alin. (1) din lege prevede că pot face obiect al excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în fața instanțelor, legi sau ordonanțe, care au legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia. Rezultă din aceste prevederi că dispozițiile normative puse în discuție trebuie să aibă legătură cu soluționarea cauzei, înțelegând prin aceasta fondul litigiului și orice alte dispoziții care au legătură cu fondul litigiului.

În cazul de față, obiectul cererii de chemare în judecată este reprezentat de anularea Hotărârii nr. 69/28.07.2016 emisă de către UNEJ - Consiliul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești prin care s-a aprobat efectuarea controlului profesional al activității recurentului-reclamant, având în vedere adresa înregistrată la UNEJ sub nr. x/2016 prin care CEJ Alba aduce la cunoștință că sunt în imposibilitatea respectării dispozițiilor legale, respectiv delegarea în termen de 10 zile de la primirea ordinului emis de ministrul justiției, a unui alt executor judecătoresc pentru îndeplinirea atribuțiilor prevăzute la art. 7 din lege, întrucât, la mutarea sediului în circumscripția Curții de Apel București, reclamantul (în calitate de executor judecătoresc) nu a predat dosarele de executare silită aflate în lucru.

Totodată, în cadrul prezentului dosar este contestată și Hotărârea nr. 115/15.12.2016 prin care a fost respinsă plângerea prealabilă formulată de către recurentul-reclamant împotriva Hotărârii nr. 69/28.07.2016.

Astfel fiind, aspecte referitoare la împrejurarea neachitării contribuțiilor bănești profesionale, în legătură cu compensația pentru cheltuielile de executare și onorariul executorului judecătoresc aferent activității desfășurată de acesta pentru dosarele predate în urma suspendării sau încetării din funcție, contextul antrenării răspunderii executorului judecătoresc ori aspecte privind cadrul organizatoric în care funcționează Camerele executorilor judecătorești nu au nicio legătură cu fondul problemelor de drept ridicate de speță.

Considerentele instanței de fond care au reținut că nu este îndeplinită una dintre condițiile de admisibilitate a sesizării Curții Constituționale, și anume aceea ca soluționarea excepției de neconstituționalitate să aibă legătură cu soluționarea cauzei, sunt corecte. Soluția ce urmează a fi dată de instanța de contencios constituțional excepției de neconstituționalitate formulată de recurent nu are relevanță asupra modului în care va fi soluționată prezenta cauză, atât din perspectiva motivelor invocate de recurent, cât și din perspectiva actelor efectiv contestate de acesta.

Pentru aceste motive, Înalta Curtea apreciază recursul nefondat și îl va respinge ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de A. împotriva încheierii din 8 februarie 2018 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 19 aprilie 2018.