ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1365/2012

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința nr. 3947 din 2 iunie 2011, Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, a admis, în parte, acțiunea formulată de reclamantul P.S., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, a anulat parțial adresa din 16 august 2010, în ceea ce îl privește pe reclamant, și a obligat pârâtul să permită acestuia susținerea examenului de definitivare în învățământ. Instanța de judecată a respins excepția inadmisibilității acțiunii, invocată de pârât, precum și capătul 3 al cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiat. Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele: Cu privire la excepția inadmisibilități acțiunii.

Este adevărat că adresa atacată reprezintă un punct de vedere întemeiat pe dispozițiile legale în vigoare, însă a produs consecințe juridice cu privire la reclamant. Deși, inițial, acesta a fost înscris în listele candidaților ce urmau să susțină examenul pentru acordarea definitivării în învățământ în anul școlar 2009 - 2010, ca urmare a Notei M.E.C.T.S. nr. 1133/2010, acestuia nu i-a mai fost permisă susținerea examenului de acordare a definitivării. Cu privire la fondul cauzei. Reclamantul a absolvit F.M. din cadrul Universității S.H. din București, promovând examenul de licență în sesiunea iulie 2008. I-a fost eliberată diploma de licență la data de 1 iulie 2009 sub nr. X. Reclamantul a activat ca profesor în cadrul G.Ș.A.F.

și în luna noiembrie 2009 a depus dosarul în vederea înscrierii la definitivat în învățământ. Deși inițial dosarul i-a fost acceptat și la data de 23 august 2010 s-a prezentat la sediul U.M. București pentru susținerea examenului, nu i-a fost permis accesul în sala de examen. I-a fost adus la cunoștință de către Directorul D.P.P.D., R.M., faptul că urmare Notei M.E.C.T.S din 16 august 2010, nu i se recunoaște dreptul de a susține examenul de acordare a definitivării în Învățământ conform listei atașată la fila Y. Se reține că reclamantul este titularul unei diplome de licență eliberată de Universitatea S.H.

- F.M., diplomă ce nu a fost revocată, anulată, împrejurare ce nu justifică refuzul de a-i fi permisă participarea la susținerea examenului de definitivat în învățământ în sesiunea august 2010. Cu privire la cererea de obligare a pârâtului la emiterea unui act administrativ prin care să-i fie recunoscută, în mod oficial diploma de studii, se reține că M.E.C.T.S., în calitatea sa de organ de specialitate al administrației publice centrale, recunoaște, fără a fi nevoie de îndeplinirea unei formalități suplimentare (emiterea unui act), diplomele eliberate în conformitate cu prevederile legale de către instituțiile de învățământ superior acreditate. Instituțiile de învățământ superior acreditate sau autorizate să funcționeze provizoriu sunt aprobate prin Hotărâre de Guvern.

Pe de altă parte, dispozițiile H.G. nr. 81/2010, care reglementează organizarea și funcționarea M.C.T.S., și dispozițiile Legii învățământului nr. 84/2005 nu prevăd în ce o privește pe autoritatea pârâtă atribuții legate de recunoașterea diplomelor eliberate de instituțiile de învățământ superior care fac parte din sistemul național de învățământ. Împotriva acestei sentințe, considerând-o netemeinică și nelegală, a declarat recurs pârâtul, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, invocând ca temei legal dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 și art. 304 1 C. proc. civ. Recurentul-pârât Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului a susținut că primul motiv de recurs întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 8 C. proc.

civ., că instanța de fond a respins în mod greșit excepția inadmisibilității cererii de anulare a adresei din 16 august 2010, în sensul că dându-i o interpretare greșită, i-a schimbat natura juridică. Consideră recurentul că Nota din 16 august 2010 nu este un act administrativ, reprezentând o corespondență administrativă, prin care ministerul în calitate de autoritate centrală în domeniul învățământului a interpretat un text de lege, corespondență care nu dă naștere, nu modifică și nu stinge raporturi juridice între petiționar și instituția emitentă și prin urmare nu poate fi asimilat unui act administrativ. În acest sens recurentul a invocat și practica Înaltei Curți de Casație și Justiție privind calificarea corespondenței administrative.

Totodată, recurentul a criticat și respingerea de către instanța de fond a inadmisibilității petitului 5 al cererii de chemare în judecată, interpretând greșit actul juridic dedus judecății. Un alt motiv de recurs întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., invocat de recurentul-pârât, a vizat pronunțarea unei sentințe lipsite de temei legal întrucât instanța de fond a nesocotit apărările formulate cu privire la acreditarea autorizarea provizorie a specializărilor și formelor de învățământ, apărările formulate reprezentând în fapt, motivarea legală care a condus la corespondența administrativă; din care rezultă că reclamantul nu îndeplinea condițiile impuse de lege, pentru participarea la concurs.

Examinând sentința atacată în raport de criticile formulate, de dispozițiile legale incidente în cauză cât și în temeiul art. 304 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul formulat în cauză este nefondat și urmează a fi respins, având în vedere următoarele considerente: 1. Cu privire la criticile recurentului-pârât vizând respingerea greșită a excepției inadmisibilității primului capăt de cerere privind anularea Notei din 16 august 2010 emisă de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.

Instanța de control judiciar constată că susținerile recurentului-pârât sunt nefondate, soluția de respingere a acestei excepții ca neîntemeiată fiind corectă, având în vedere că adresa emisă de recurentul-pârât a avut consecințe juridice cu privire la reclamant, căruia nu i-a fost permisă participarea la examenul de definitivat în învățământ în anul școlar 2009 - 2010. Având în vedere aceste consecințe juridice directe ale Notei din 16 august 2010 asupra intimatului-reclamat, Înalta Curte apreciază că actul contestat îndeplinește condițiile prevăzute de dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, republicată, astfel cum în mod corect a reținut și instanța de fond. În ceea ce privește criticile recurentului-pârât cu privire la inadmisibilitatea petitului 5 al cererii de chemare în judecată, Înalta Curte constată că acestea sunt nefondate, având în vedere că cererea reclamantului nu a avut un astfel de petit.

2. Cu privire la susținerile recurentului-pârât formulate în temeiul dispozițiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ., Înalta Curte constată că sunt nefondate, instanța de fond reținând în mod corect, în raport de probatoriul administrat în cauză, cât și a dispozițiilor legale incidente în cauză, că refuzul de a i se permite participarea la susținerea examenului de definitivat în baza Notei din 16 august 2010, constatată ca fiind nelegală, este nejustificat. Astfel cum rezultă din probatoriul administrat în cauză intimatul-reclamant este absolvent al F.M. din cadrul Universității S.H. din București cu diploma de licență din 1 iulie 2009, diplomă ce nu a fost revocată sau anulată, ceea ce îi conferă acestuia dreptul de a participa la susținerea examenului de definitivat în învățământ îndeplinind și celelalte condiții prevăzute de Ordinul Ministrului Educației nr. 5720/2009.

Având în vedere toate aceste considerente, Înalta Curte constată că hotărârea instanței de fond este legală și temeinică, urmând a fi menținută și în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ. va respinge recursul formulat în cauză, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de pârâtul Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului împotriva Sentinței nr. 3947 din 2 iunie 2011 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 13 martie 2012. Procesat de GGC - AA