Sari la conținut
ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 25.07.2012
respins

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2463/2012

HOTĂRÂRE
25.07.2012
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2463/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Asupra recursului de față, În baza lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 14 din 31 ianuarie 2012, Tribunalul Olt, în baza art. 174 alin. (1), art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen., cu referire la art. 320 1 alin. (1), (7) C. proc. pen., a condamnat pe inculpatul D.G., fiul lui M. și M., la pedeapsa principală de 10 ani închisoare, în regim de detenție conform art. 57 C. pen. În baza art. 174 alin. (1), art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen., coroborat cu art. 65 alin. (2) C. pen. și art. 53 alin. (2) lit. a) C. pen., s-a aplicat inculpatului și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pe o durată de 7 ani.

În baza art. 71 C. pen., s-a aplicat inculpatului și pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen., pe durata executării pedepsei principale. În baza art. 350 C. proc. pen., s-a menținut măsura arestării preventive cu privire la inculpatul D.G. În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa principală aplicată inculpatului timpul reținerii și arestării preventive începând de la data de 30 august 2011 ora 15:15 la zi. În baza art. 14, art. 16 1 și art. 346 alin. (1) C. proc. pen. coroborat cu art. 998 - 999 C. civ. și art. 313 din Legea nr. 95/2006 modificată, s-a admis acțiunea civilă promovată în procesul penal de partea civilă S.A.F. și partea civilă Spitalul Județean de Urgență Slatina și a fost obligat inculpatul D.G.

la plata: - către partea civilă S.A.F. a sumei de 10.000 RON reprezentând daune materiale solicitate - cheltuieli de înmormântare. - către partea civilă Spitalul Județean de Urgență Slatina a sumei de 22664,08 RON reprezentând cheltuieli de spitalizare ocazionate de internarea victimei S.M.S. S-a constatat că inculpatul și-a manifestat expres voința de a achita integral aceste despăgubiri civile. S-a luat act că partea civilă S.A.F. prin intermediul apărătorului ales nu a solicitat cheltuieli judiciare. A fost obligat inculpatul D.G. la plata sumei de 1.100 RON cheltuieli judiciare statului. Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt nr. 736/P/2011 din 09 decembrie 2011, a fost trimis în judecată inculpatul D.G.

pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat prevăzută și pedepsită de art. 174 - art. 175 lit. i) C. pen., constând în aceea că la data de 28 august 2011 în urma unui conflict cu prietenul său S.M.S., l-a înjunghiat cu cuțitul, producându-i leziuni care au condus la deces. În fapt s-a reținut, în esență, că în ziua de 28 august 2011 inculpatul D.G. în timp ce consuma băuturi alcoolice la domiciliul său din comuna Perieți, jud. Olt, a fost vizitat de victima S.M.S. care l-a invitat la domiciliul său. Pe drum, inculpatul și victima, ambii fiind sub influența băuturilor alcoolice, s-au oprit la magazinul "P." aparținând SC F.V. SRL, au cumpărat produse alimentare; la ieșire inculpatul s-a așezat pe o bancă, vizavi de acest magazin, unde se afla și martorul V.I., iar victima S.M.S.

s-a așezat pe marginea șanțului șoselei asfaltate Perieți - Schitu. În timp ce se aflau în acest loc între inculpatul D.G. și victima S.M.S. s-a iscat un conflict, cei doi amenințându-se reciproc cu lovirea, inculpatul scoțând din buzunar un cuțit cu lama din inox și s-a apropiat de victimă amenințând-o că o va înjunghia. Între cei doi s-a interpus martorul V.I. care a încercat să aplaneze conflictul însă când a observat că inculpatul a scos din buzunar un cuțit, s-a dat la o parte, astfel că inculpatul D.G. a aplicat victimei o lovitură cu respectivul cuțit în zona abdominală, provocându-i o plagă înjunghiată. Ulterior, inculpatul a mai stat circa 2 - 3 minute la fața locului, apoi a pus cuțitul în buzunar și a plecat la domiciliul său.

S.M.S., constatând că starea sa se înrăutățea, a apelat serviciul de urgență 112, solicitând o ambulanță la fața locului, care a venit după aproximativ 15 minute și l-a transportat la Spitalul Județean Slatina unde a primit îngrijiri medicale, dar cu tot tratamentul aplicat, a decedat la data de 02 septembrie 2011. Situația de fapt expusă anterior a fost probată cu: proces-verbal de cercetare la fața locului, planșa fotografică, raportul de constatare medico-legală privind autopsia cadavrului lui S.M.S. întocmit de Serviciul de Medicină Legală jud. Olt înregistrat sub nr. 246/A din 28 noiembrie 2011, avizat de Comisia de Avizare și Control din cadrul Institutului de Medicină Legală Craiova - nr. 08/E2 din 06 decembrie 2011, proces-verbal încheiat la data de 30 august 2011, adresa nr. 24003 emisă de Spitalul Județean Slatina, declarații parte civilă și inculpat, declarații martori.

S-a precizat că raportul de constatare medico-legală privind autopsia cadavrului lui S.M.S. întocmit de Serviciul de Medicină Legală jud. Olt și avizat de Comisia de Avizare și Control din cadrul Institutului de Medicină Legală Craiova, a concluzionat că moartea victimei a fost violentă și s-a datorat hemoragiei interne, urmare a unei plăgi înjunghiate penetrante abdominal, cu secțiune de mezenter și intestin subțire, pe fondul unei ciroze hepatice, micronodulare, decompensate vascular și parenehimatos, că leziunile traumatice constatate la autopsie s-au putut produce prin lovire cu un corp tăietor-înțepător, iar între leziunile traumatice și deces există legătură directă și condiționată de cauzalitate.

Referitor la victima S.M.S. s-a menționat în rechizitoriu că nu a putut fi audiată deoarece după înjunghierea sa a intrat într-o stare comatoasă, stare în care s-a aflat până la deces, iar cu privire la cuțitul corp delict folosit de inculpat la înjunghierea victimei s-a arătat că nu a fost găsit, întrucât după comiterea faptei, inculpatul D.G. l-a aruncat fără a indica locul în care se află, astfel că acesta nu a putut fi înaintat Tribunalului Olt în vederea confiscării conform art. 118 lit. b) C. pen. Sub aspectul laturii civile, pe parcursul urmăririi penale numitul S.A.F., fratele victimei, s-a constituit parte civilă împotriva inculpatului cu suma de 10.000 RON, reprezentând cheltuieli de înmormântare, iar Spitalul Județean de Urgență Slatina prin adresa nr. 24003 din 30 septembrie 2011 s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 22.664 RON, reprezentând cheltuieli de spitalizare ocazionate de internarea victimei S.M.S.

Înainte de citirea actului de sesizare în condițiile art. 320 1 C. proc. pen., inculpatul D.G., asistat de apărător ales, a solicitat să fie judecat în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, învederând că recunoaște infracțiunea pentru care s-a dispus trimiterea sa în judecată, astfel cum a fost descrisă în rechizitoriu. Analizând actele și lucrările dosarului instanța de fond a reținut, în esență, că inculpatul în ziua de 28 august 2011, în urma unui conflict cu prietenul său S.M.S., l-a înjunghiat cu cuțitul, aplicându-i o lovitură în zona abdominală producându-i leziuni care au condus la deces. Starea de fapt a rezultat din următoarele mijloace de probă: declarația martorului V.I., martor care a observat nemijlocit incidentul dintre inculpat și victimă și a descris agresiunea inculpatului asupra victimei respectiv circumstanțele în care acesta i-a aplicat o lovitură cu un cuțit în abdomen, declarația martorei V.F.V.

care a auzit când inculpatul și victima, ambii fiind sub influența băuturilor alcoolice își adresau reciproc injurii, i-a văzut când se îmbrânceau, a intervenit verbal pentru aplanarea incidentului, și la un moment dat a observat că inculpatul avea în mână un cuțit, iar S.E. își ținea mâna pe abdomen de unde îi curgea sânge, procesul-verbal încheiat de organele de urmărire penală la data de 28 august 2011 privind apelul primit la nr. de urgență 112, deplasarea la locul incidentului reclamat unde a fost găsită victima prezentând o plagă tăiată în zona abdomenului, procesul-verbal de cercetare la fața locului și planșa fotografică privind aspectele fixate cu privire la locul incidentului și urmele agresiunii exercitată asupra victimei la data de 28 august 2011 în fața magazinului SC F.V.

SRL din comuna Perieți, sat Perieți, concluziile preliminare formulate de medicul legist, raportul de constatare medico-legală privind autopsia cadavrului lui S.M.S. întocmit de Serviciul de Medicină Legală jud. Olt, înregistrat sub nr. 246/A din 28 noiembrie 2011, avizat de Comisia de Avizare și Control din cadrul Institutului de Medicină Legală Craiova - aviz nr. 108/E2 din 06 decembrie 2011. Din examinarea raportului de constatare medico-legală (nr. 246/A din 28 noiembrie 2011) privind autopsia cadavrului lui S.M.S. întocmit de Serviciul de Medicină Legală jud. Olt, avizat de Comisia de Avizare și Control din cadrul Institutului de Medicină Legală Craiova (nr. 108/E2 din 06 decembrie 2011) a rezultat că moartea victimei a fost violentă și s-a datorat hemoragiei interne, urmare a unei plăgi înjunghiate penetrante abdominal, cu secțiune de mezenter și intestin subțire, pe fondul unei ciroze hepatice, micronodulare, decompensate vascular și parenchimatos.

În raportul de constatare medico-legală s-a concluzionat că leziunile traumatice constatate la autopsie s-au putut produce prin lovire cu un corp tăietor-înțepător, iar potrivit avizului Comisiei de Avizare și Control din cadrul Institutului de Medicină Legală Craiova între leziunile traumatice și deces există legătură de cauzalitate directă și necondiționată. În drept, instanța de fond a reținut că fapta inculpatului D.G. constând în aceea că ziua de 28 august 2011, în urma unei altercații verbale cu prietenul său S.M.S., în circumstanțele descrise anterior, cu cuțitul i-a aplicat o lovitură în zona abdominală producându-i leziuni grave care au determinat decesul acestuia, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor calificat prevăzute art. 174 alin. (1) rap.

la art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. La individualizarea pedepsei principale au fost avute în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de textul legal incriminator (reduse cu o treime prin aplicarea dispozițiilor art. 320 alin. (7) C. proc. pen.) și toate celelalte date care particularizează atât fapta comisă, cât și persoana inculpatului, respectiv criteriile generale prevăzute de art. 72 C. pen. În ceea ce privește latura civilă a procesului penal, constatându-se că inculpatul și-a manifestat expres voința de a achita integral despăgubirile civile instanța a admis acțiunea civilă. Împotriva acestei sentințe au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt și inculpatul D.G. În motivare, parchetul a arătat că pedeapsa aplicată inculpatului este prea mică, fiind încălcate dispozițiile art. 52 și 72 C. pen., ținând cont de împrejurările săvârșirii faptei, impunându-se astfel majorarea pedepsei.

Inculpatul a solicitat reținerea circumstanțelor atenuante, reducerea pedepsei sub minimul special prevăzut de lege, având în vedere modalitatea de săvârșire, atitudinea sinceră, s-a obligat să achite despăgubirile civile, dar și faptul că înainte de comiterea faptei a fost amenințat de victimă. Prin Decizia penală nr. 151 din 02 mai 2012 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, în baza art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., a fost respins apelul declarat de inculpatul D.G., împotriva Sentinței penale nr. 14 din 31 ianuarie 2012, pronunțată de Tribunalul Olt, în Dosarul penal nr. 4941/104/2011, ca nefondat. În baza art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., a fost admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt împotriva aceleiași sentințe penale și majorată pedeapsa principală aplicată inculpatului D.G., pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat, prevăzută de art. 174 alin. (1) - 175 alin. (1) lit. i) C. pen.

cu aplicarea art. 320 1 C. proc. pen., de la 10 ani închisoare la 13 ani închisoare. Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate. în baza art. 88 C. pen., s-a dedus din durata pedepsei aplicate inculpatului perioada arestului preventiv, cu începere de la data de 31 ianuarie 2012, la zi. Pentru a decide astfel instanța de apel a reținut că instanța de fond a stabilit o stare de fapt conformă cu realitatea, inculpatul, arătând că recunoaște săvârșirea faptei și solicită ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală. Din aceste probe rezultă că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat.

În schimb, Curtea a apreciat că pedeapsa aplicată inculpatului este prea mică, având în vedere criteriile prevăzute de art. 72 C. pen., gradul de pericol social ridicat al faptei, împrejurările în care s-a săvârșit - pe fondul consumului exagerat de alcool, persoana inculpatului, care nu este la primul conflict cu legea penală, așa cum rezultă din fișa de cazier, anterior a fost condamnat de mai multe ori și i s-au aplicat sancțiuni administrative, aspect ce demonstrează că inculpatul este predispus la săvârșirea faptelor de natură penală, iar pedepsele și sancțiunile aplicate anterior nu și-au atins scopul, inculpatul continuând să aibă o atitudine de dispreț față de valorile sociale ocrotite de lege.

Prin urmare, Curtea a majorat pedeapsa principală aplicată inculpatului de la 10 ani închisoare, la 13 ani închisoare. Faptul că inculpatul a consumat alcool, împreună cu victima, nu este suficient pentru a se aplica inculpatului o pedeapsă mai mică, în condițiile în care infracțiunea a fost săvârșită pe fondul consumului exagerat de alcool, inculpatul fiind cunoscut ca o persoană care obișnuia să consume băuturi alcoolice, alcoolul provocându-i stări de agresivitate, fiind sancționat de mai multe ori contravențional de lucrătorii de poliție. Atitudinea sinceră a inculpatului a fost avută în vedere de instanța de fond, când a constatat îndeplinite condițiile prevăzute de art. 320 1 C. proc. pen., neimpunându-se reținerea circumstanței prevăzute de art. 74 lit. c) C. pen., în condițiile în care după ce a înjunghiat victima, a plecat spre domiciliul său, abandonând cuțitul, cu care a săvârșit fapta.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul D.G., criticând hotărârea sub aspectul netemeiniciei, solicitând redozarea pedepsei, ținând cont de circumstanțele personale favorabile inculpatului. Examinând recursul prin prisma dispozițiilor art. 385 14 C. proc. pen., Înalta Curte constată că este nefondat pentru următoarele considerente: Situația de fapt reținută de instanța de fond, cât și de instanța de prim control judiciar este în deplină concordanță cu probele administrate în cauză, din care rezultă, fără dubiu, că inculpatul a săvârșit fapta reținuta în sarcina sa și anume infracțiunea de omor calificat, prevăzută de art. 174 alin. (1) - 175 alin. (1) lit. i) C. pen. Inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei, solicitând să fie judecat potrivit dispozițiilor art. 320 1 C. proc.

pen. Sub aspectul individualizării pedepsei aplicate, criticile formulate de către recurentul inculpat nu sunt întemeiate, Înalta Curte, apreciind că în speță, instanța de apel a făcut o corectă individualizare a pedepsei, prin evaluarea tuturor criteriilor specifice acestui proces de alegere a sancțiunii celei mai adecvate, în vederea atingerii finalităților acesteia, în cauză, negăsindu-și astfel aplicabilitatea cazul de casare invocat în susținerea recursului.

La individualizarea pedepsei stabilite în sarcina inculpatului Înalta Curte constată că, pornindu-se de la criteriile generale prevăzute de art. 72 alin. (1) C. pen., pedeapsa a fost aplicată într-un cuantum corespunzător circumstanțelor reale ale săvârșirii infracțiunii și circumstanțelor personale ale inculpatului, nefiind astfel întemeiată solicitarea de reținere de circumstanțe atenuante și nici de reducere a cuantumului sancțiunii aplicate, având în vedere gradul ridicat de pericol social al faptei săvârșite, în condițiile în care inculpatul, după ce a înjunghiat victima, a abandonat-o, apoi a aruncat cuțitul folosit la comiterea infracțiunii.

Nu mai puțin lipsită de relevanță este și împrejurarea că inculpatul nu este la primul conflict cu legea penală, așa cum rezultă din fișa de cazier, anterior fiind condamnat de mai multe ori aplicându-i-se sancțiuni administrative, aspect ce demonstrează că inculpatul este predispus la săvârșirea faptelor de natură penală. Totodată, Înalta Curte reține că și modalitatea de executare a pedepsei stabilită de instanța de fond și menținută ce instanța de prim control judiciar, este corespunzătoare gradului de pericol social al faptelor și periculozității făptuitorului, astfel ca nici din această perspectivă criticile formulate în recurs nu sunt întemeiate.

În speță, se constată că circumstanțele personale ale inculpatului au fost corect evaluate de instanța de apel cu prilejul stabilirii modalității de executare a pedepsei, în mod corect, apreciindu-se că nu se impune aplicarea unei pedepse cu executare în regim neprivativ de libertate, ținând seama de gradul de pericol concret al faptei, dar și pentru preîntâmpinarea unor noi situații cu risc criminogen.

În contextul celor anterior menționate, criticile formulate de recurentul inculpat se privesc ca fiind neîntemeiate, apreciindu-se că doar pedeapsa în cuantumul fixat de instanța de apel și cu executare în regim de detenție, este corespunzătoare criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen., atât sub aspectul cuantumului, cât și sub aspectul modalității de executare, fiind aptă să răspundă scopului preventiv și de reeducare al pedepsei, consfințit prin dispozițiile art. 52 C. pen., cât și principiului proporționalității între gravitatea concretă a faptei și datele personale ale inculpatului, pe de o parte și sancțiunea aplicată acestuia, pe de altă parte. Neexistând nici motive care, examinate din oficiu, să determine casarea hotărârilor, recursul declarat în cauză va fi respins, ca nefondat, în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc.

pen. În baza art. 385 17 rap. la art. 383 alin. (4) C. proc. pen. cu referire la art. 88 C. pen. a va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata prevenției de la 30 august 2011 la zi. În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform dispozitivului.

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul D.G. împotriva Deciziei penale nr. 151 din 02 mai 2012 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori. Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, durata reținerii și arestării preventive de la 30 august 2011 la 25 iulie 2012. Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 400 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată, în ședință publică, azi 25 iulie 2012. Procesat de GGC - NN

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2011-03-07
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 873/2011
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 104 din 14 septembrie 2010, Tribunalul Olt, în dosarul nr. 1416/104/2010, în baza art. 197 alin. (1) și (3) teza I C. pen. cu aplicarea
ÎCCJ 2012-03-12
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 671/2012
Deliberând asupra recursurilor penale de față, constată că, prin Sentința penală nr. 78 din 24 mai 2011, Tribunalul Olt, în baza art. 334 C. proc. pen., a schimbat încadrarea juridică din infracțiunea prev. de art. 174 alin. (1), art. 175 a
ÎCCJ
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2397/2012
678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) și c) C. pen., art. 76 lit. a) C. pen.; A condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 3 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a
ÎCCJ
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1518/2011
G. și M.D. A fost admis apelul declarat de Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt, împotriva sentinței penale menționate anterior. S-a desființat sentința instanței de fond. S-au repus în individualitatea lor fiecare din
ÎCCJ
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1032/2010
contopite, inculpatului fiindu-i aplicată pedeapsa cea mai grea, de 5 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. În baza art. 71 C. pen. i-a fost interzisă inculpatului, pe dur
{# Case pages are where organic search lands. Ask for an account here — with what the account is actually worth — instead of sending a first-time reader straight to a price list. #}
Cont gratuit

Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.

Sursă