ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1354/2018

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1.1. Cererea de chemare în judecată

Prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată la data de 28.05.2015, pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul A., constatarea calității pârâtului de colaborator al Securității.

1.2. Soluția instanței de fond

Prin sentința nr. 2373 pronunțată în data de 28 septembrie 2015, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a admis cererea formulată de reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, în contradictoriu cu pârâtul A. și a constatat calitatea pârâtului de "colaborator al Securității".

1.3. Cererea de recurs

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul A., solicitând casarea hotărârii și, rejudecând cauza, să se admită acțiunea.

A criticat, în esență, modul în care instanța de fond a reținut și interpretat situația de fapt. A arătat că a fost înșelat cu privire la obiectul real al "angajamentului", că garsoniera sa nu a fost niciodată folosită ca și casă de întâlniri și a invocat excepția de neconstituționalitate a O.U.G. nr. 24/2008.

1.4. Apărările intimatului

Legal citat, intimatul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a depus întâmpinare, prin care a solicitat, în principal, să se constate nulitatea recursului, iar în subsidiar să se respingă recursul ca nefondat.

2.1 Cu privire la examinarea recursului în completul filtru

Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) noul C. proc. civ., a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 30 mai 2017, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) noul C. proc. civ.

Părțile nu au depus punct de vedere referitor la raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului.

Prin rezoluția din data de 22 iunie 2017, s-a stabilit termen la data de 27 martie 2018, în complet filtru, fără citarea părților, în vederea examinării recursului în raport cu dispozițiile art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., republicat.

2.2. Cu privire la cererea de recurs. Soluția și considerentele instanței de control judiciar

În raport cu dispozițiile art. 485 C. proc. civ., se constată că recursul este tardiv formulat.

Ca regulă, potrivit dispozițiilor art. 485 alin. (1) din C. proc. civ., "termenul de recurs este de 30 zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel", iar dispozițiile art. 20 din Legea nr. 554/2004, incidente în speță, arată că "hotărârea pronunțată în primă instanță poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare."

Or, din examinarea înscrisurilor depuse în recurs, Înalta Curte constată că recurentul-pârât a declarat recurs la data de 11 decembrie 2015, în condițiile în care sentința recurată a fost comunicată acestuia la data de 20 octombrie 2015 și, față de dispozițiile art. 20 din Legea nr. 554/2004, termenul în care legea procedurală permitea declararea recursului, în cauză, s-a împlinit la data de 5 noiembrie 2015.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 493 alin. (5) din Noul C. proc. civ., Înalta Curte va anula recursul declarat de pârâtul A.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de pârâtul A. împotriva sentinței civile nr. 2373 din 28 septembrie 2015 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal.

Fără cale de atac.

Decizia se comunică părților.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 27 martie 2018.