ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1025/2019
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1025/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)
Asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca la data de 27.12.2018, contestatoarea A., în contradictoriu cu intimatul BEJ B., a solicitat anularea încheierii de stabilire a cheltuielilor de executare în cuantum de 360 RON din data de 06.12.2018, dată în Dosarul de executare nr. x/2016.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 712, art. 717, art. 679, art. 657 alin. (3), art. 657 alin. (2) și art. 657 alin. (2) C. proc. civ.
Prin Încheierea nr. 1829 din 18 martie 2019, Judecătoria Cluj-Napoca, secția civilă, a admis excepția necompetenței sale teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a contestației la executare în favoarea Judecătoriei Hunedoara.
În motivarea soluției de declinare, s-a reținut că, în raport de prevederile art. 129 alin. (2) pct. 3 și art. 651 C. proc. civ., în cazul unei cereri având ca obiect contestație la executare, instanța de executare, din punctul de vedere al competenței teritoriale, trebuie determinată prin raportare la domiciliul debitorului de la data sesizării organului de executare.
S-a reținut că, întrucât la momentul demarării procedurii în Dosarul execuțional nr. x/2016, domiciliul contestatoarei era în municipiul Hunedoara, aspect care rezultă din fișa DEPABD existentă la dosarul cauzei, competența de soluționare a cauzei aparține instanței de la domiciliul acesteia.
Judecătoria Hunedoara, prin Sentința civilă nr. 658 din 17 aprilie 2019, a admis excepția necompetenței sale teritoriale și a declinat, la rândul său, competența de soluționare în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca. A constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru a-l soluționa.
Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că art. 714 alin. (1) C. proc. civ. prevede că contestația se introduce la instanța de executare care, potrivit art. 651 alin. (1) C. proc. civ., este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel (...).
S-a reținut că, în cauză, din actele depuse la dosar, rezultă că au calitatea de debitori C. cu domiciliul în Cluj-Napoca, județul Cluj și D. cu domiciliul în Cluj-Napoca, str. x, bl. Corp C2, jud. Cluj, iar contestatoarea are calitatea de creditor, astfel cum reiese din încheierea de încuviințare a executării silite și din încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare în cuantum de 360 RON din data de 06.12.2018, dată în dosarul de executare nr. x/2016.
În aceste condiții, s-a reținut că, raportat la domiciliul debitorilor C. și D., instanță de executare este Judecătoria Cluj-Napoca, neprezentând relevanță domiciliul creditoarei și împrejurarea că aceasta a contestat încheierea prin care s-au stabilit cheltuieli de executare.
Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 27.12.2018 pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca, contestatoarea A., în contradictoriu cu intimatul BEJ B., a solicitat instanței anularea încheierii de stabilire a cheltuielilor de executare în cuantum de 360 RON din data de 06.12.2018, pronunțată în dosarul de executare nr. x/2016.
Potrivit dispozițiilor art. 714 alin. (1) C. proc. civ., contestația la executare se introduce la instanța de executare.
Contestația la executare este de competența exclusivă a instanței de executare, așa cum rezultă din prevederile anterior menționate coroborate cu cele ale art. 651 alin. (3) C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 6 din O.U.G. nr. 1/2016 și care prevede, în noua redactare, că instanța de executare soluționează cererile de încuviințare a executării silite, contestațiile la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau organe.
Conform art. 651 alin. (1) teza I C. proc. civ., instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.
În cauză, astfel cum rezultă din înscrisurile aflate la dosar - încheierea de încuviințare a executării silite a titlului executoriu constând în Sentința civilă nr. 6573 din 29 iunie 2015 a Judecătoriei Cluj-Napoca și din încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare în cuantum de 360 RON din data de 06.12.2018, dată în Dosarul de executare nr. x/2016 -, contestată în prezenta cauză, calitatea de debitori o au C. cu domiciliul în Cluj-Napoca, județul Cluj și D. cu domiciliul în Cluj-Napoca, str. x, bl. Corp C2, jud. Cluj, iar A. are calitatea de creditor.
Totodată, având în vedere că cererea de încuviințare a executării silite se soluționează de către instanța de executare, conform art. 651 alin. (3) C. proc. civ., rezultă că prin admiterea acestei cereri se determină, implicit, și instanța de executare competentă teritorial să soluționeze incidentele procedurale ce s-ar ivi în cursul executării silite.
În legătură cu acest aspect, se constată că prin încheierea din 15 martie 2016 pronunțată în Dosarul nr. x/2016, Judecătoria Cluj-Napoca a constatat că este competentă să soluționeze cererea de încuviințare a executării silite a titlului executoriu constând în Sentința civilă nr. 6573 din 29 iunie 2015, pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în Dosarul nr. x/2016 și, totodată, a admis această cerere.
Or, ca efect al încuviințării executării silite a titlului executoriu anterior menționat, Judecătoria Cluj-Napoca a devenit instanța de executare în sensul dispozițiilor art. 651 alin. (1) C. proc. civ.
Având în vedere că și contestația la executare formulată în prezenta cauză constituie un incident procedural apărut în cursul executării silite, competența de soluționare a acestei cereri revine tot Judecătoriei Cluj-Napoca, ca instanță de executare, astfel cum rezultă din dispozițiile art. 651 alin. (3) C. proc. civ.
În consecință, în aplicarea prevederilor art. 651 alin. (1) și alin. (3) prin raportare la cele ale art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 28 mai 2019.
Procesat de GGC - GV