ÎCCJ, Secția penală
ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Deliberând asupra plângerii.de față, În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele; La 13 aprilie 2013, sub nr. 258/P/2013 a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică, plângerea penală formulată de numitul S.L. împotriva intimaților R.A.P., I.M., T.G., M.G. și G.B., plângere prin care se solicita cercetarea acestora sub aspectul săvârșirii infracțiunii de neglijență în serviciu, faptă prevăzută de art. 248 C. pen. În motivarea plângerii sale, petentul a arătat că, prin decizia penală nr. 13 din 24 noiembrie 2011, pronunțată în Dosarul 286/1/2011, intimații „au hotărât în mod infracțional și au legalizat furtul și distrugerea făcute de Ministerul Apărării Naționale”.
Prin rezoluția nr. 258/P/2013 din 30 noiembrie 2013 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică, s-a dispus, în temeiul art. 228 alin. (4) și art. 10 lit. a) C. proc. pen., neînceperea urmăririi penale față de intimații R.A.P., I.M., T.G., M.G. și G.B. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de neglijență în serviciu, faptă prevăzută de art. 248 C. pen. Pentru a adopta această soluție, procurorul de caz a reținut că împrejurarea că persoana vătămată nu este mulțumită de modul cum magistrații au soluționat cauza nu este de natură să conducă la concluzia că în cauză a fost săvârșită o faptă de natură penală. S-a mai arătat că fapta nu există în materialitatea ei cât timp nu se poate dovedi că a fost săvârșită cu intenție și că prin aceasta s-a cauzat o vătămare intereselor legale ale persoanei.
Rezoluția nr. 258/P/2013 din 30 mai 2013 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică, a fost comunicată petentului la 6 iunie 2013. La 19 iunie 2013 (data poștei), petentul S.L. a formulat plângere împotriva rezolutei nr. 258/P/2013 din 30 mai 2013 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică, plângere care a fost îndreptată Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, unde a fost înregistrată sub nr. 3685/1/2013. Este adevărat că, potrivit, dispozițiilor art. 278 1 alin. (1) C. proc. pen., după respingerea plângerii făcute conform art. 275-art.
278, împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale sau ordonanței ori, după caz, a rezoluției de clasare, de scoatere de sub urmărire sau de încetare a urmăririi penale, date de procuror, persoana vătămată, precum și orice alte persoane ale căror interese legitime sunt vătămate pot face plângere, în termen de 20 de zile de la data comunicării de către procuror a modului de rezolvare, potrivit art. 277 și art. 278, la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță. Dar, prin art. 278 alin. (1) C. proc.
pen., legiuitorul a instituit o procedură prealabilă, esențial obligatorie, în lipsa căreia nu se poate face plângere la instanță, și anume „plângerea împotriva măsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror plângere care se rezolvă de prim procurorul parchetului sau după caz de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel ori de procurorul șef de secție al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție”. Așa fiind, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că petentul S.L. a omis procedura prealabilă prevăzută de art. 278 C. proc. pen., plângere la procurorul ierarhic superior, și s-a adresat cu plângere direct instanței de judecată. În consecință în temeiul art. 278 1 alin. (13) C. proc.
pen., Înalta Curte va trimite plângerea la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică, spre competentă soluționare, adică procurorului „ierarhic superior” [în înțelesul alin. (1) al art. 278 C. proc. pen.].
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ș T E În baza art. 278 alin. (13) C. proc. pen. trimite plângerea formulată de petentul S.L. împotriva rezoluției nr. 258/P/2013 din 30 mai 2013 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, spre competentă soluționare. Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 4 decembrie 2013.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.