ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2669/2017

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată la 03.03.2015, pe rolul Curții de Apel Târgu Mureș, secția a II-a reclamanta A. a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Educației și Cercetării Științifice și Inspectoratul Școlar Județean Mureș, ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună:

anularea prevederilor art. 4 alin. (4) din Metodologia de organizare și desfășurare a examenului național de definitivare în învățământ, aprobată prin Ordinul M.E.N nr. 4802/2014;

- anularea adresei nr. x emisă de I.Ș.J. Mureș;

- obligarea pârâților la recunoașterea valabilității diplomei de licență a reclamantei seria x nr. x, înregistrată sub nr. x/2009 emisă de M.E.C.T. și Universitatea "B." București;

- obligarea pârâților la recunoașterea/garantarea dreptului reclamantei de a participa la examenele naționale de definitivare în învățământ și de titularizare ce se vor organiza în anul 2015 și cele viitoare.

Hotărârea primei instanțe

Curtea de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 69 din 23 iunie 2015 a respins excepția necompetenței materiale a instanței de soluționare a petitului 2 al acțiunii introductive, invocată de pârâtul Inspectoratul Școlar Județean Mureș și a admis excepțile invocate, din oficiu, de instanță, după cum urmează:

- inadmisibilitatea petitului 1 vizând anularea prevederilor art. 4 alin. (4) din Ordinul M.E.N. nr. 4802/2014, privind Metodologia de organizare și desfășurare a examenului național de definitivare în învățământ;

- inadmisibilitatea petitului 2 referitor la anularea adresei nr. x emisă de I.Ș.J. Mureș;

- inadmisibilitatea petitului 3 privind obligarea pârâților Ministerul Educației și Cercetării Științifice și Inspectoratul Școlar Județean Mureș, la recunoașterea valabilității diplomei de licență seria x nr. x înregistrată sub nr. x/2009, emisă de M.E.C.T. și Universitatea B. București pe numele reclamantei.

Totodată, a respins ca rămasă fără obiect excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Inspectoratul Școlar Județean Mureș, invocată de această parte, cu privire la petitele 1 și 3 din acțiunea introductivă și a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Inspectoratul Școlar Județean Mureș, cu privire la petitul 4 din acțiunea introductivă.

De asemenea, a admis, în parte, acțiunea introductivă formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâții Ministerul Educației și Cercetării Științifice și Inspectoratul Școlar Județean Mureș și, în consecință, a obligat pârâții să recunoască dreptul reclamantei de a participa la examenele naționale de definitivare în învățământ și de titularizare, ce se vor organiza în 2015, precum și cele viitoare, care se vor desfășura în condițiile prevăzute de legislația în materie, în vigoare la data promovării acțiunii.

Cererea de recurs

Împotriva sentinței nr. 69 din 23 iunie 2015 pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal au declarat recurs reclamanta A. și pârâtul Inspectoratul Școlar Județean Mureș, cel din urmă, solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și respingerea cererii de chemare în judecată formulată de reclamantă.

Deși recurentul-pârât a invocat generic dispozițiile art. 488 C. proc. civ., raportorul apreciază că motivele invocate de recurent pot fi încadrate în dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Recurenta-reclamantă A., a invocat dispozițiile art. 488 alin. (1) punctul 8 din C. proc. civ., republicat.

Apărările formulate în cauză

În cauză recurenta- reclamantă A. a formulat întâmpinare la recursul promovat de recurentul-pârât Inspectoratul Școlar Județean Mureș, prin care a învederat că argumentul invocat de recurentul-pârât nu poate fi reținut.

La rândul său recurentul-pârât Inspectoratul Școlar Județean Mureș a formulat întâmpinare la recursul formulat de reclamantă, prin care a solicitat a solicitat respingerea acțiunii reclamantei, ca neîntemeiată.

De asemenea, recurenta -reclamanta a formulat și note de ședință.

Procedura derulată în recurs

Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ., a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 18 martie 2017, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Prin încheierea de ședință din 23 mai 2017, completul de filtru a admis în principiu recursul declarat de recurentul -reclamant și, în temeiul art. 493 alin. (7) C. proc. civ. a acordat termen pentru judecarea acestuia în ședință publică.

Considerentele Înaltei Curți asupra recursurilor

Examinând sentința atacată prin prisma motivului de ordine publică, față de prevederile art. 247 alin. (1) teza I noul C. proc. civ. Înalta Curte, constată că este incident în cauză, sens în care va admite recursurile, va casa sentința sentința atacată, va admite excepția lipsei de interes invocată de instanță, din oficiu și, va respinge acțiunea formulată de reclamantă, ca fiind lipsită de interes, pentru următoarele considerente:

Așa cum reiese din actele și lucrările dosarului, instanța de contencios administrativ a fost învestită de către reclamanta cu o cerere de chemare in judecată prin care a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună, anularea prevederilor art. 4 alin. (4) din Metodologia de organizare și desfășurare a examenului național de definitivare în învățământ, aprobată prin Ordinul M.E.N nr. 4802/2014, anularea adresei nr. x emisă de I.Ș.J. Mureș, obligarea pârâților la recunoașterea valabilității diplomei de licență a reclamantei seria x nr. x, înregistrată sub nr. x/2009 emisă de M.E.C.T. și Universitatea "B." București precum și obligarea pârâților la recunoașterea/garantarea dreptului reclamantei de a participa la examenele naționale de definitivare în învățământ și de titularizare ce se vor organiza în anul 2015 și cele viitoare.

Înainte de a anliza motivele de recurs prezentate în cauză sunt de menționat soluțiile de principiu și de unificare a practicii judiciare adoptate de Înalta Curte de Casație și Justiție București, secția CAF în vederea interpretării și aplicării unitare a legislației în materia contenciosului administrativ fiscal, respectiv de obligare a pârâtei B. să elibereze diploma de licență și/sau suplimentul de diplomă, de admitere a cererii de chemare în garanție a MECTS și de obligare a ministerului în calitate de chemat în garanție să aprobe tipărirea formularelor tipizate constând în diplome de licență și suplimentele de diplomă. Astfel, raportat la obiectul cauzei precum și în raport cu prevederile art. 1 din O.G. nr. 42/2015 privind dreptul absolventilor de a beneficia de acte de studii recunoscute la finalizarea unor studii neautorizate și sanctionarea institutiilor de învățământ care scolarizează fară autorizare a fost publicată in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 659 din 31 august 2015, care recunoaște dreptul absolvenților de a beneficia de acte de studii, la solicitarea instituției de învățământ superior, aprobarea tipăririi formularelor cu regim special constând în diploma de licență și suplimentul de diplomă, reținând constatările Înaltei Curți de Casație și Justiție de unificare a practicii judiciare în cauze cu același obiect, acțiunea formulată de reclamantă în temeiul art. 1 și 18 din Legea nr. 554/2004 apare ca fiind lipsită de interes.

Prin urmare, din analiza actelor depuse la dosar, coroborate cu susținerile părților prezente în fața instanței de recurs, Înalta Curte constată că după pronunțarea instanței de fond au intrat in vigoare prevederile O.G. nr. 42/2015 privind dreptul absolvenților de a beneficia de acte de studii recunoscute la finalizarea unor studii neautorizate și sancționarea instituțiilor de învățământ care școlarizează fără autorizare, astfel că Înalta Curte reține că, în raport cu cele prezentate, reclamanta nu mai are interes în soluționarea acțiunii deoarece activitatea judiciară nu poate fi inițiată și întreținută fără justificarea unui folos practic urmărit.

Excepția lipsei de interes, întrucât privește exercițiul dreptului la acțiune, este o excepție de fond (având în vedere că s-a invocat încălcarea cerințelor interesului - condiție de exercitare a acțiunii civile), peremptorie (admiterea sa împiedică soluționarea fondului cererii) și absolută (se încalcă norme de ordine publică), care poate fi invocată de instanță din oficiu, de procuror sau de orice parte interesată, în orice stare a procesului, dacă prin lege nu se prevede altfel, față de prevederile art. 247 alin. (1) teza I noul C. proc. civ.

Ca atare, cel ce se adresează în justiție pentru a-și apăra un drept trebuie să aibă interesul de a proceda astfel întrucât ceea ce caracterizează din punct de vedere procedural această condiție de exercitare a dreptului la acțiune e principiul necesității practice a acțiunii, adică ideea că dacă cel interesat n-ar recurge la oficiul organelor jurisdicționale, s-ar expune prin aceasta la un prejudiciu inevitabil.

În raport de soluția pronunțată cu privire la acțiunea principală, față de aspectele anterior reținute, Înalta Curte apreciază că nu se mai impune analizarea criticilor nominalizate în cadrul motivelor de recurs formulate in cauză de către cele două recurente.

Ca urmare, în temeiul art. 20 alin. (3) teza finală din Legea nr. 554/2004, art. 247 alin. (1) teza I și art. 496 din C. proc. civ., se vor admite recursurile pentru motivul de ordine publică constând în excepția lipsei de interes a acțiunii, invocată din oficiu, cu consecința respingerii acțiunii formulată de reclamantă, ca fiind lipsită de interes.

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate de reclamanta A. și de pârâtul Inspectoratul Școlar Județean Mureș împotriva sentinței civile nr. 69 din data de 23 iunie 2015 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, pentru motivul de ordine publică constând în excepția lipsei de interes a acțiunii, invocată din oficiu.

Casează sentința atacată.

Admite excepția lipsei de interes invocată de instanță, din oficiu.

Respinge acțiunea formulată de reclamantă, ca fiind lipsită de interes.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 27 septembrie 2017.