ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 71/2020

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a III-a civilă, la data de 03.07.2015, astfel cum a fost modificată la 26.11.2015, reclamantul A. a solicitat obligarea pârâților Primăria Generală a Municipiului București prin Primar General, Municipiul București prin Primar General și B. S.A., în solidar, să-i achite suma de 900.000 RON, reprezentând contravaloarea lipsei de folosință pe perioada martie 2013, până în prezent și viitor, până la rămânerea definitivă a soluției, pentru terenul situat în str. x, București al cărui coproprietar este, cu cheltuieli de judecată.

Prin Sentința civilă nr. 869 din 30.06.2016, Tribunalul București, secția a III-a civilă, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a B. S.A., a admis, în parte, acțiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții B. S.A. și Municipiul București prin Primar General, a obligat pe pârâtul Municipiul București la plata către reclamant a sumei de 5.004 euro (în echivalent RON la data plății) cu titlu de despăgubiri civile și a respins acțiunea formulată împotriva B. S.A. pentru lipsa calității procesuale pasive. Totodată, a obligat pe pârâtul Municipiul București la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 5.633,2 RON reprezentând taxa de timbru proporțional cu pretențiile admise.

Prin Decizia nr. 206 A din 22 februarie 2018 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, au fost respinse, ca nefondate, apelurile formulate de reclamantul A. și de pârâtul Municipiul București prin Primarul General împotriva Sentinței civile nr. 869/30.06.2016, pronunțată de Tribunalul București, secția a III-a civilă.

Împotriva deciziei pronunțate de Curtea de Apel, reclamantul A. a declarat recurs

În cuprinsul cererii de recurs, reclamantul a criticat decizia din apel, susținând încălcarea dreptului la apărare prin modul în care instanța de apel a administrat probatoriul, respectiv faptul că a încuviințat obiecțiunile la raportul de expertiză și acesta a fost refăcut.

Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ. a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părților la data de 14 octombrie 2019.

Recurentul reclamant a depus punct de vedere la raport, în cuprinsul căruia a apreciat că pot fi încadrate în motivele de recurs criticile sale și a solicitat admiterea recursului, așa cum a fost formulat.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Potrivit art. 486 alin. (1) C. proc. civ. cererea de recurs trebuie să cuprindă, printre altele, numele, prenumele, domiciliul, reședința, denumirea, sediul părților, precum și motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele se vor depune printr-un memoriu separat.

Lipsa acestor mențiuni este sancționată cu nulitatea potrivit alin. (3) al aceluiași articol.

Conform art. 487 alin. (1) C. proc. civ. "recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5) aplicabile și în recurs", adică atunci când termenul pentru exercitarea căii de atac curge de la un alt moment decât comunicarea hotărârii, motivarea recursului se va face într-un termen de aceeași durată, care curge, însă, de la data comunicării hotărârii.

Se constată că aspectele deduse judecății prin intermediul căii extraordinare de atac nu se circumscriu cazurilor expres reglementate de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 1 - 8 C. proc. civ.

Prin motivele de recurs, se critică modul în care instanța de apel a administrat probatoriul.

O atare motivare echivalează cu lipsa argumentelor ce au îndreptățit partea să exercite calea de atac, întrucât nu se raportează la considerentele încheierii atacate și nici nu se arată care este norma de drept încălcată de instanță.

În această situație nu s-ar putea proceda la analiza nelegalității deciziei atacate, urmând a se aprecia asupra acestei chestiuni potrivit dispozițiilor legale mai sus menționate.

În consecință, constatându-se că nu au fost formulate motive de nelegalitate în condițiile prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cu referire la art. 488 C. proc. civ., că nici motive de casare care sunt de ordine publică nu pot fi reținute, conform art. 489 alin. (2) și (3) C. proc. civ., Înalta Curte urmează ca în conformitate cu art. 493 alin. (5) C. proc. civ., să constate nulitatea căii de atac exercitate în condiții neprocedurale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul formulat de reclamantul A. împotriva Deciziei nr. 206 A din 22 februarie 2018 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 16 ianuarie 2020.

GGC - NN