ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1701/2019

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Alba, secția I civilă, la 02.04.2018, sub nr. x/2018, reclamanții A. și B. au solicitat, în contradictoriu cu pârâții Statul Român prin Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere și Guvernul României,

- obligarea pârâtei CNAIR la finalizarea fazei administrative a procedurii de expropriere și, pe cale de consecință, că emită, în baza art. 18 și 19 din Legea nr. 255/2010, decizia de expropriere și hotărârea privind cuantumul despăgubirilor și modul de plată

- obligarea pârâților ca, în temeiul art. 7 și 8 alin. (3) din Legea nr. 255/2010 coroborat cu art. 5 alin. (5) din H.G. nr. 53/2011, să inițieze procedura de expropriere și să procedeze la efectuarea formalităților necesare adoptării actelor normative pentru suplimentarea efectivă și de îndată a Coridorului de expropriere necesar realizării obiectivului de investiții "Autostrada Sebeș-Turda - lotul I", cu consecința suplimentarii Listei imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere cuprinsă de Anexa nr. 2 a H.G. nr. 399/2014 în sensul includerii imobilului teren (diferența de teren neexpropriat în suprafață de 645,03 mp înscris în CF x Alba Iulia, situat administrativ în localitatea Oarda de Sus, municipiul Alba Iulia, județul Alba, teren care a făcut parte din același nr. cadastral x, fiind corp comun cu terenul în suprafață de 156,97 mp înscris în Anexa nr. 2 a H.G. nr. 399/2014) și imobilului construcție (casă) aferent terenului mai sus-menționat, în suprafață totală de 227,73 mp, ridicată pe 3 nivele, respectiv 5+P+M și care reprezintă domiciliul reclamanților, astfel cum rezultă din cuprinsul procesului-verbal de recepție la terminarea lucrărilor nr. x/14.03.2013;

- obligarea pârâților să suplimenteze cuantumul sumelor reprezentând despăgubirile aferente imobilului descris mai sus ce urmează a fi acordate reclamanților cu valoarea acestora (valoare ce solicită a fi stabilita prin expertiza ce se va efectua în cauza).

Prin încheierea de ședință din 19 septembrie 2018, Tribunalul Alba a disjuns capătul al doilea al acțiunii și a format Dosarul nr. x/2018.

Prin Sentința civilă nr. 1450 din 3 octombrie 2018 pronunțată în Dosarul nr. x/2018, Tribunalul Alba a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Alba Iulia, reținând că actul administrativ contestat este emis de o autoritate centrală.

Curtea de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, prin Sentința civilă nr. 271 din 13 februarie 2019, a admis excepția necompetenței materiale a instanței, ridicată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a acțiunii în favoarea Tribunalului Alba.

A reținut instanța că, practic, reclamanții urmăresc prin cerere obligarea pârâților la demararea și finalizarea procedurii de expropriere a imobilului teren în suprafață de 654,03 mp, înscris în CF x Alba Iulia, situat administrativ în localitatea Oarda de Sus, Municipiul Alba Iulia, județul Alba, teren care face parte din același nr. cadastral x, fiind corp comun cu terenul în suprafață de 156,97 mp înscris în Anexa nr. 2 a H.G. nr. 399/2014 și care a fost expropriat.

Astfel, chiar dacă se solicită modificarea Anexei nr. 2 la H.G. nr. 399/2014, această cerere se întemeiază pe prevederile art. 7 și art. 8 alin. (3) din Legea nr. 255/2010, iar, conform art. 23 din lege, competența aparține instanțelor de drept comun.

A mai reținut Curtea că excepția necompetenței materiale a fost soluționată de Tribunal la 19.10.2018 cu depășirea termenului legal, contrar art. 130 alin. (2) C. proc. civ.. În cauză, primul termen de judecată a fost la 27.06.2018, când s-a încuviințat cererea de amânare formulată de reclamanți.

Constatând ivit conflict negativ de competență, în temeiul art. 133 pct. 2 C. proc. civ., Curtea de Apel Oradea a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție cu soluționarea acestuia.

3.1. Înalta Curte reține că obiectul acțiunii reclamanților (disjunsă) constă în obligarea pârâților ca, în temeiul art. 7 și 8 alin. (3) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local, să inițieze procedura de expropriere și să procedeze la efectuarea formalităților necesare în vederea adoptării actelor normative pentru suplimentarea Coridorului de expropriere necesar realizării obiectivului de investiții "Autostrada Sebeș-Turda Lotul 1", cu consecința suplimentării Listei imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere cuprinsă în Anexa 2 la H.G. nr. 399/2014 în sensul includerii imobilului teren (diferența de teren neexpropriat).

Acest capăt de cerere a fost subsecvent cererii reclamanților, întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 255/2010, de obligare a Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere și Guvernului României la finalizarea fazei administrative și la emiterea deciziei de expropriere, precum și la suplimentarea cuantumului sumelor reprezentând despăgubiri aferente imobilului ce urmează a fi suplimentar adăugat exproprierii.

3.2. Reclamanții nu au solicitat anularea H.G. nr. 399/2014 sau modificarea acesteia, ci au solicitat mărirea cuantumului sumelor stabilite prin decizia de expropriere în urma includerii întregului imobil în procedura de expropriere.

În raport cu temeiul acțiunii și cu finalitatea urmărită de reclamanți, Înalta Curte constată că litigiul dedus judecății nu are ca obiect cenzurarea unui act administrativ tipic sau a unui act administrativ asimilat, necircumscriindu-se sferei contenciosului administrativ, așa cum este definit de legiuitor prin dispozițiile art. 2 lit. f) și art. 8 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.

Astfel, sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 255/2010 și nu cele ale Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.

Conform art. 23 alin. (1) din Legea nr. 255/2010, după cum a reținut și Curtea de Apel Alba Iulia, "Cererile adresate instanței judecătorești pentru stabilirea, în contradictoriu cu statul român sau cu unitățile administrativ-teritoriale, după caz, a dreptului la despăgubire pentru expropriere și a cuantumului acesteia sunt scutite de taxa judiciară de timbru și sunt de competența instanțelor de drept comun.".

Prin urmare, competența de soluționare a acțiunii în primă instanță revine Tribunalului Alba, instanța de drept comun de la domiciliul reclamanților.

Pentru considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Tribunalului Alba, secția civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanții B. și A. în contradictoriu cu pârâții Statul Român - Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere și Guvernul României în favoarea Tribunalului Alba, secția civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 28 martie 2019.

GGC - GV