ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3671/2018

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

1.1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, la data de 03.06.2015, reclamanții A., B. și C. au solicitat, în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Ministerul Transporturilor, Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, Consiliul Județean Alba, Municipiul Alba Iulia-Consiliul Local Alba și SC D. SRL,

- anularea parțială a H.G. nr. 399/13.05.2013 privind declanșarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al obiectivului de investiții "Autostrada Sebeș - Turda", respectiv a procedurilor de expropriere în ceea ce privește imobilele evidențiate în anexă, la poziția 699, cu consecința modificării parțiale a amplasamentului obiectivului de investiții "Autostrada Sebeș - Turda" a studiului de fezabilitate pe porțiunea localității Oarda de Sus.

- efectuarea formalităților necesare revizuirii studiului de fezabilitate a proiectului tehnic și a detaliilor de execuție aferente, în vederea modificării traseului obiectivului de investiții, astfel încât amplasamentul lucrării să nu mai afecteze imobilul proprietatea reclamanților

S-a formulat cerere de intervenție principală de către E., F., G. și H., în calitate de proprietari, prin succesiune, ai imobilului în cauză.

1.2. Soluția primei instanțe

Prin Sentința civilă nr. 18 din 2 februarie 2016, Curtea de Apel Alba Iulia a respins excepția inadmisibilității acțiunii în contencios administrativ raportat la dispozițiile art. 5 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 cu cele ale Legii nr. 255/2010 invocată de pârâtul Guvernul României, prin întâmpinare.

A admis excepția inadmisibilității cererii de anulare parțială a H.G. nr. 399/2014 pentru nerespectarea termenului legal stabilit de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, invocată de pârâții Guvernul României, Statul Român prin Ministerul Finanțelor Transporturilor, Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA prin Direcția Regională de B. Cluj și Consiliul Județean Alba, și a respins acțiunea formulată de reclamanți, ca inadmisibilă.

A respins cererea de intervenție principală formulată de E., F., G. și H..

A reținut instanța, în esență, că reclamanții au formulat plângerea prealabilă la data de 28.04.2015, peste termenul de 30 de zile menționat de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, în raport cu data publicării H.G. nr. 399/13.05.2014 în Monitorul Oficial al României nr. 406/02.06.2014. De asemenea, reclamanții au fost notificați la data de 11.07.2014, cu privire la calitatea de persoane supuse procedurii exproprierii, etapă ulterioară emiterii H.G. nr. 399/2014.

în subsidiar, au solicitat casarea hotărârii și, rejudecând litigiul în fond, admiterea acțiunii introductive de instanță.

Au susținut recurenții, în esență, că instanța de fond a aplicat greșit dispozițiile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, pentru că ei sunt terți raportat la persoana menționată în Anexa 2 poziția 699 a H.G. nr. 399/2014.

Astfel, devin aplicabile dispozițiile art. 7 alin. (7) din Legea nr. 554/2004 în considerarea Deciziei Curții Constituționale nr. 797/2007 referitoare la excepția de neconstituționalitate a art. 7 alin. (3) și (7) din Legea nr. 554/2004, care a statuat că textul de lege este neconstituțional în măsura în care termenul de 6 luni de la data emiterii actului se aplică plângerii prealabile formulate de persoana vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ și cu caracter individual, adresat altui subiect de drept.

Anexa 2 poziția nr. 699 a H.G. nr. 399/2014 a evidențiat exproprierea numitului I., însă recurenții, copiii defunctului I., nu au fost nominalizați în cadrul anexei menționate.

În continuarea recursului, recurenții au expus situația de fapt și au făcut aprecieri cu privire la dreptul cetățenilor de a fi informați și consultați cu privire la proiectele de acte normative, respectiv la construirea autostrăzii Sebeș - Turda cu referire la condițiile de funcționalitate care trebuie să Ie îndeplinească autostrăzile.

3.1. Intimatul-pârât Municipiul Alba Iulia-Consiliul Local al Municipiului Alba Iulia au formulat întâmpinare, prin care au solicitat respingerea recursului, ca nefondat. Au menționat că au invocat, în fața instanței de fond, excepția lipsei calității procesuale pasive, excepție care este justificată, impunându-se a fi admisă.

3.2. Intimatul-pârât Ministerul Transporturilor a depus întâmpinare, solicitând respingerea recursului, ca nefondat, apreciind că, în mod întemeiat, instanța a admis excepția inadmisibilității acțiunii, motivat de nerespectarea termenului de 6 luni prevăzut de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

3.3. Intimatul-pârât Guvernul României, prin întâmpinare, a invocat excepția nulității recursului, apreciind că susținerile recurenților nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ.. Pe fond, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, în mod legal instanța constatând că a fost tardiv formulată plângerea prealabilă.

în subsidiar, a invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților în ceea ce privește anularea parțială a H.G. nr. 399/2014, pentru că, la data sesizării instanței de contencios, aceștia nu erau titularii dreptului de proprietate, întrucât CNADNR a emis, anterior acțiunii, Decizia de expropriere nr. 782/31.07.2014, act întemeiat pe art. 2 alin. (3) și art. 9 din Legea nr. 255/2010 și pe art. 6 din H.G. nr. 53/2011. Astfel, reclamanții nu pot justifica propria legitimitate procesuală activă în cauză, de vreme ce dreptul de proprietate pretins vătămat nu se regăsea în patrimoniul recurenților.

A mai invocat și excepția lipsei de interes, pentru aceleași considerente, privind emiterea Deciziei de expropriere nr. 782/31.07.2014, decizie care nu a fost contestată în condițiile și termenele prevăzute de Legea nr. 255/2010.

3.4. Intimatul-pârât Consiliul Județean Alba a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat. A mai invocat și excepția lipsei calității procesuale pasive a sa, pentru că nu are competența de a elibera vreun document care să producă efecte juridice pentru autostrada Sebeș - Turda.

3.5. Intimata-pârâtă CNADNR - Direcția Regională B. Cluj a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

A susținut, în esență, că recurenții, chiar dacă nu au fost menționați în Anexa 2 la H.G. nr. 399/2014, a fost menționat antecesorul lor, actul administrativ producându-și efecte și față de aceștia.

II. Soluția instanței de recurs

Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ., a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 8 februarie 2108, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Prin încheierea din 17 mai 2018, completul de filtru a constatat, în funcție de conținutul Raportului întocmit în cauză, că recursul îndeplinește cerințele de admisibilitate, a respins excepția nulității recursului invocată de intimatul-pârât Guvernul României, și, pe cale de consecință, 1-a admis în principiu, în temeiul art. 493 alin. (7) C. proc. civ., și a fixat termen de judecată pe fond.

2.1. Instanța de control judiciar apreciază că nu se poate reține incidența motivului de recurs prevăzut de pct. 6 al art. 488 alin. (1) C. proc. civ., care operează numai atunci când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei.

Potrivit art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., în considerentele hotărârii "se vor arăta obiectul cererii și susținerile pe scurt ale părților, expunerea situației de fapt reținută de instanță pe baza probelor administrate, motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților".

Verificând conținutul hotărârii atacate, instanța de control judiciar constată că aceasta îndeplinește exigențele menționate, întrucât judecătorul fondului a expus în mod clar și logic argumentele care au fundamentat soluția adoptată, astfel că acest motiv de recurs nu este fondat.

2.2. Nici motivul de recurs prevăzut de pct. 8 al art. 488 alin. (1) C. proc. civ. nu este întemeiat, susținerile recurenților neputând conduce la reformarea hotărârii atacate, fiind corect dezlegată pricina dedusă judecății.

Distincția între actele administrative individuale și cele normative se realizează în funcție de întinderea efectelor juridice pe care le produc. Actele administrative normative conțin reglementări cu caracter general, impersonale, care produc efecte erga omnes. Actele individuale produc efecte, de regulă, față de o persoană, sau uneori față de mai multe persoane, nominalizate expres în conținutul acestor acte.

Prin urmare, după cum în mod corect a reținut și prima instanță, H.G. nr. 399/2014 este un act administrativ individual, care poate fi contestat în condițiile art. 7 din Legea nr. 554/2004.

Potrivit art. 7 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ individual, trebuie să solicite autorității publice emitente sau autorității ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia.

Din redactarea textului menționat rezultă că formularea plângerii prealabile constituie o condiție specială, obligatorie, de exercitare a acțiunii. Neîndeplinirea acestei proceduri în termenul legal afectează însuși dreptul la acțiune în contencios administrativ.

Instanța de fond a făcut o corectă aplicare a prevederilor acestui articol, constatând îndeplinirea tardivă a procedurii administrative prealabile, respectiv nerespectarea de către reclamanți a termenului de 30 de zile de la data comunicării actului administrativ, în care trebuiau să solicite autorității eminente revocarea, în tot sau în parte, a acestuia.

H.G. nr. 399/2014 face parte din categoria actelor prevăzute de art. 108 alin. (4) din Constituția României și a căror comunicare către persoanele interesate este considerată ca fiind realizata din ziua publicării în Monitorul Oficial.

Această hotărâre de guvern a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 406/02.06.2014. în Anexa 2, cuprinzând imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al obiectivului de investiții "Autostrada Sebeș Turda" pe raza localităților Sebeș, Alba Iulia, Ciugud, Sântimbru, Galda de Jos, Teiuș, Aiud, Rădești, Mirăslău, Unirea din județul Alba, respectiv Moldovenești, Mihai Viteazu și Călărași din județul Cluj, proprietarii sau deținătorii acestora, precum și sumele individuale aferente despăgubirilor a hotărârii de guvern, la poziția nr. 699, a fost menționat J., tatăl recurenților.

Recurenții-reclamanți K., I. și A. au fost declarați ca moștenitori ai tatălui lor, potrivit Certificatului de moștenitor nr. x/22.06.2010 întocmit de BNP L. Fiecare a acceptat o cotă de 1/3 părți din masa succesorală, devenind, astfel, succesori cu titlu universal și preluând drepturile și obligațiile autorului lor, de la care au dobândit o fracțiune din patrimoniu.

Prin urmare, nu sunt întemeiate susținerile recurenților-reclamanți, în sensul că ar fi terți față de H.G. nr. 399/2014 a cărei anulare parțială o solicită.

Nu în ultimul rând, aspect confirmat de recurenți, mai reține Înalta Curte că recurenții au fost părți și în alte dosare (Dosarul nr. x/2015 al Tribunalului Alba) în contradictoriu cu Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, dosar în care au arătat că au calitatea de persoane supuse procedurii de expropriere conform Notificării emise la data de 11.07.2014 în ceea ce privește imobilul situat în localitatea Oarda, str. x.

Astfel, nu pot fi reținute susținerile recurenților în sensul că notificarea a fost emisă pe numele tatălui lor, decedat de 4 ani, pentru că, în calitate de moștenitori, au luat cunoștință de aceasta și, de altfel, s-au prevalat de conținutul notificării în demersurile efectuate.

În cuprinsul notificării, s-a menționat faptul că intenția de expropriere a fost luată în conformitate cu art. 8 alin. (1) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru utilitate publică și conform cu H.G. nr. 399/13.05.2014, publicată în Monitorul Oficial nr. 406/02.06.2014.

Deci, la data de 11.07.2014 recurenții aveau/ar fi trebuit să aibă cunoștință de actul administrativ atacat, H.G. nr. 399/2014, fiind notificați cu privire la calitatea de persoane supuse procedurii exproprierii.

Însă, chiar reținându-se această dată ca fiind cea la care au luat cunoștință de H.G. nr. 399/2014, plângerea prealabilă, formulată la 28.04.2015, nu respectă termenul de 30 de zile prevăzut de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Astfel fiind, Înalta Curte constată că susținerile și criticile recurenților sunt neîntemeiate și nu pot fi primite.

Pentru considerentele expuse, neexistând motive de casare a hotărârii recurate, în temeiul art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de A., I. și K. împotriva Sentinței nr. 18 din 2 februarie 2016 a Curții de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 1 noiembrie 2018.

GGC - GV