ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 191/2020

Deliberând asupra cauzei penale de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 19 din 29 ianuarie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2019, în temeiul art. 598 și urm. C. proc. pen., s-a respins, ca inadmisibilă, contestația la executare formulată de contestatorul condamnat A., vizată fiind Decizia penală nr. 580 din data de 7 iunie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Suceava în Dosar nr. x/2018.

Potrivit art. 275 alin. (2) și (6) C. proc. pen., a fost obligat contestatorul condamnat la plata către stat a sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare din contestație, cu mențiunea că onorariul avocatului desemnat din oficiu pentru contestator, în cuantum de 313 RON, conform Delegației nr. 2863/31.10.2019, rămâne în sarcina statului și se avansează din fondul Ministerului Justiției în fondul Baroului Suceava.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a constatat că această contestație la executare vizează Decizia penală nr. 580 din data de 07.06.2018 pronunțată de Curtea de Apel Suceava prin care a fost respinsă ca inadmisibilă contestația în anulare formulată de condamnatul contestator A. împotriva Deciziei penale nr. 746 din data de 24.07.2017 a Curții de Apel Suceava.

Examinând contestația la executare formulată de contestatorul A., Curtea de apel a constatat că este inadmisibilă, întrucât Decizia penală nr. 580 din 07 iunie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Suceava în Dosarul nr. x/2018 nu a analizat fondul cauzei, ci doar condițiile de admisibilitate ale unei contestații în anulare, cale extraordinară de atac, așa cum rezultă din considerentele mai sus expuse.

S-a constatat că, deși la data de 13 noiembrie 2019 s-a emis adresă către contestatorul condamnat A., prin administrația locului de deținere, cu solicitarea de a dezvolta în scris motivele contestației la executare formulate în cauză, întemeiată pe dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., așa cum a indicat în cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Suceava la data de 08.10.2019. S-a solicitat să indice în mod expres care teză din cadrul celor prevăzute la art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. reprezintă motivul contestației la executare formulate în cauză (și anume, teza întâi: când se ivește vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau teza a doua: când se ivește vreo împiedicare la executare). Contestatorul condamnat nu s-a conformat solicitării instanței și nici nu s-a prezentat în fața instanței pentru a-și susține contestația la executare formulată.

Prin urmare, analizând dispozițiile invocate de către contestator în cererea de contestație la executare, Curtea de apel a apreciat că nu este incidentă în cauză niciuna dintre situațiile prevăzute de art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., nefiind incidente în executarea Deciziei penale nr. 580 din 07.06.2018 prin care s-a respins, în principiu, contestația în anulare.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 598 și urm. C. proc. pen., Curtea de apel a respins, ca inadmisibilă, contestația la executare formulată de contestatorul condamnat A., vizată fiind Decizia penală nr. 580 din data de 7 iunie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Suceava în Dosar nr. x/2018.

Împotriva Sentinței penale nr. 19 din 29 ianuarie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2019 a formulat contestație contestatorul A.

Cu ocazia dezbaterilor, reprezentantul Ministerului Public a invocat excepția inadmisibilității contestației formulate în cauză, hotărârea pronunțată de Curtea de apel și atacată de contestator fiind definitivă.

Examinând prezenta contestație, prin prisma excepției invocate în cauză, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că aceasta este inadmisibilă, pentru următoarele considerente:

În considerarea efectelor principiului stabilit prin art. 129 din Constituția României privind exercitarea căilor de atac în condițiile legii procesual penale, a principiului privind liberul acces la justiție statuat prin art. 21 din legea fundamentală și a exigențelor stabilite prin art. 13 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, legea procesual penală a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, același pentru persoane aflate în situații identice. Revine, așadar, părții interesate obligația sesizării instanței de judecată în condițiile legii procesual penale, prin exercitarea căilor de atac apte a provoca un control judiciar al hotărârii atacate.

În materie penală, căile de atac împotriva hotărârilor judecătorești pot fi exercitate în condițiile strict prevăzute de normele de procedură. Căile ordinare de atac reglementate de actualul C. proc. pen. sunt apelul (art. 408 - art. 425 C. proc. pen.) și contestația (art. 425

1

C. proc. pen.).

Făcând un istoric al cauzei, se constată că prin Decizia penală nr. 580 din 07.06.2018, pronunțată de Curtea de Apel Suceava în Dosarul nr. x/2018, în temeiul art. 431 C. proc. pen. a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de condamnatul contestator A. împotriva Deciziei penale nr. 746 din data de 24.07.2017 a Curții de Apel Suceava, în dispozitivul hotărârii menționându-se faptul că aceasta este definitivă.

Contestatorul condamnat A. a formulat o contestația la executare împotriva Deciziei penale nr. 580 din data de 7 iunie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Suceava în Dosar nr. x/2018, întemeiată pe dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.. Curtea de apel, ca instanță de apel, a analizat condițiile de exercitare a contestației la executare, constatându-se că dispozițiile legale invocate nu sunt incidente în executarea Deciziei penale nr. 580 din 07.06.2018 prin care s-a respins, în principiu, contestația în anulare.

În speța de față, hotărârea ce face obiectul acestei contestații nu este o hotărâre a primei instanțe, ci a instanței de apel, iar conform titlului III al părții speciale privind judecata, hotărârile pronunțate în apel sunt definitive.

Așadar, demersul judiciar al contestatorului a fost exercitat împotriva unei hotărâri penale nesusceptibile să facă obiectul unei căi de atac, aspect de natură a încălca coerența sistemului căilor de atac reglementate de lege, dispozițiile ce stabilesc tipul de hotărâri susceptibile a fi atacate, dar și principiul unicității căilor de atac și modul de stabilire a ierarhiei acestora.

Or, recunoașterea unei căi de atac în alte condiții decât cele prevăzute de legea procesual penală constituie o încălcare a principiului legalității acesteia și a dispozițiilor ce stabilesc tipul de hotărâri susceptibile a fi atacate, și din acest motiv, constituie o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte, va respinge, ca inadmisibilă, contestația formulată de contestatorul A. împotriva Sentinței penale nr. 19 din 29 ianuarie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2019.

În temeiul art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga contestatorul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În temeiul art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 313 RON, va rămâne în sarcina statului și se va suporta din fondurile Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, contestația formulată de contestatorul A. împotriva Sentinței penale nr. 19 din 29 ianuarie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2019.

Obligă contestatorul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 313 RON, rămâne în sarcina statului și se suportă din fondurile Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 17 martie 2020.

GGC - NN