ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 559/2020
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 559/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)
Deliberând asupra contestației de față;
În baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentința penală nr. 136 din data de 13 noiembrie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori în Dosarul nr. x/2019, în temeiul art. 6011 din C. proc. pen., s-a respins, ca inadmisibilă, contestația la executare formulată de contestatorul condamnat A., vizată fiind Decizia penală nr. 340 din 27 martie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Suceava în Dosarul nr. x/2019 și a fost obligat contestatorul condamnat la plata către stat a sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare din contestație, cu mențiunea că onorariul avocatului desemnat din oficiu pentru contestator, în cuantum de 313 RON, conform Delegației nr. 2882 din 31 octombrie 2019, a rămas în sarcina statului și s-a avansat din fondul Ministerului Justiției în fondul Baroului Suceava.
Pentru a hotărî în acest sens, instanța de fond a reținut că, prin Decizia penală nr. 340 din 27 martie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori în Dosarul nr. x/2019, s-a respins, în baza art. 431 din C. proc. pen., ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de condamnatul contestator A. împotriva Deciziei penale nr. 67 din data de 20 septembrie 2011 a Curții de Apel Suceava și a fost obligat condamnatul contestator la plata cheltuielilor de judecată, cu motivarea că instanța de apel a analizat cazul de încetare a procesului penal indicat de către condamnat și că motivele invocate, în concret, vizează temeinici unei hotărâri definitive, nu legalitatea acesteia.
Totodată, a constatat că persoana condamnată A. nu își însușește contestația la executare dedusă judecății, așa cum reiese din declarația dată în fața administrației locului de deținere, dar și faptul că această cerere nu a fost însoțită de un mandat special în vederea formulării acesteia.
Împotriva acestei hotărâri a declarat contestație A., prin care a solicitat a fi avută în vedere Decizia nr. 15 din 17 septembrie 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 885 din 22 octombrie 2020.
Cererea a fost înregistrată pe rolul Curții de apel Suceava la data de 23 decembrie 2019.
Prin Sentința penală nr. 43 din 4 martie 2020, Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Examinând admisibilitatea contestației declarate de contestatorul A. împotriva Sentinței penale nr. 136 din 13 noiembrie 2019 a Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, Înalta Curte constată următoarele:
Argumentele invocate de către contestator în contestația sa la executare privesc cazul în care se ivește vreo nelămurire cu privire la hotărârea ce se execută sau o împiedicare la executare, reglementat de art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., ceea ce atrage competența instanței care a pronunțat hotărârea care se execută.
Această împrejurare determină inaplicabilitatea dispozițiilor art. 597 alin. (7) din C. proc. pen., potrivit cărora hotărârile pronunțate în primă instanță în materia executării potrivit prezentului titlu pot fi atacate cu contestație la instanța ierarhic superioară, în termen de 3 zile de la comunicare.
În această situație, sentința pronunțată în primă instanță nu poate urma decât căile de atac pe care legea le prevede pentru hotărârea contestată, fiind inadmisibil ca, pe calea contestației la executare, să se deschidă posibilitatea examinării hotărârii contestate de către o instanță care nu a avut competența soluționării căilor ordinare de atac (în acest sens este și jurisprudența secției penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție: Decizia nr. 356/A din 20 septembrie 2016, Decizia nr. 586 din 25 aprilie 2016, Decizia nr. 391 din 22 martie 2016).
Contestația la executare formulată de condamnatul A. privește Sentința penală nr. 136 din data de 13 noiembrie 2019 a Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, prin care a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de condamnatul contestator A. împotriva Deciziei penale nr. 67 din data de 20 septembrie 2011 a Curții de Apel Suceava, hotărâre ce nu este supusă niciunei căi de atac.
Or, cum art. 16 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară prevede că "hotărârile judecătorești pot fi desființate sau modificate numai în căile de atac prevăzute de lege și exercitate conform dispozițiilor legale", text în concordanță cu dispozițiile art. 129 din Constituția României, conform cărora părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac numai în condițiile legii, se reține exercitarea de către contestatorul A. a unei căi de atac care nu este prevăzută de lege.
Totodată, Înalta Curte subliniază că mențiunea greșită din dispozitivul Sentinței penale nr. 136 din data de 13 noiembrie 2019 a Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, în sensul că împotriva acesteia se poate exercita calea de atac a contestației, nu este de natură să confere contestatorului dreptul de a exercita o cale de atac ce nu este prevăzută de lege.
Față de aceste considerente, Înalta Curte reține că nu se mai impune analizarea excepției privind tardivitatea contestației declarate de A., ridicată de procuror în dezbateri și nici temeinicia hotărârii atacate.
În consecință, în baza art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. a) din C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge, ca inadmisibilă, contestația declarată de condamnatul A. împotriva Sentinței penale nr. 136 din 13 noiembrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2019.
În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga contestatorul la plata cheltuielilor judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, contestația declarată de condamnatul A. împotriva Sentinței penale nr. 136 din 13 noiembrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2019.
Obligă contestatorul-condamnat la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul-condamnat A., în sumă de 313 RON, rămâne în sarcina statului și se plătește din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 22 septembrie 2020.
Procesat de GGC - LM