Decizia nr. 583/2020 — ÎCCJ, Secția I civilă — cale de atac împotriva sentinței nr. 8291/2015 a Judecătoriei Sectorului 6

Obiectul cererii de chemare în judecată: Prin cererea înregistrata la 29 octombrie 2014 pe rolul Judecătoriei Sectorului 6 București, reclamanta SC A. SA, în contradictoriu cu pârâtul B., a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtului să lase în deplină proprietate și liniștită posesie terenul proprietatea acesteia, în suprafața de 2.397 mp (2.400 mp din acte) situat în București, str. x, având nr. cadastral x. Obligarea pârâtului la demolarea/ridicarea gardului și a construcțiilor edificate pe terenul revendicat. Obligarea pârâtului la plata contravalorii folosinței terenului revendicat. Rectificarea CF x București Sector 6 în sensul radierii înscrierii privind terenul în suprafața de 2397 mp (2.400 mp din acte) situat în București, str. x, și închiderea CF x București. Prin Sentința civilă nr. 8291 din 23 octombrie 2015 a Judecătoriei Sectorului 6 București, a fost admisă excepția necompetenței materiale și a fost declinată competența de soluționare a cauzei favoarea Tribunalului București. Dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului București, secția a V-a civilă, sub nr. x/2016.

Hotărârea pronunțată în primă instanță de tribunal: La 22 martie 2016 reclamanta a formulat cerere de chemare în garanție a SC C. SRL, prin care a solicitat obligarea acesteia la restituirea proporțională a prețului plătit pentru terenul revendicat și sporul de valoare până la data evicțiunii, precum și la plata de daune interese reprezentând cheltuielile de judecată efectuate în dosar și cele pentru chemarea în garanție, cheltuielile încheierii și executării contractului, pierderile suferite și câștigurile nerealizate din cauza evicțiunii. La 22 aprilie 2016 SC C. SRL a formulat cerere de chemare în garanție împotriva pârâților Comuna Chiajna, Consiliul Local al Comunei Chiajna și Primar D. Prin încheierile din 20 mai 2016 și 21 iunie 2016 au fost încuviințate în principiu cererile de chemare în garanție astfel formulate. Prin Sentința civilă nr. 1549 din 19 decembrie 2016, Tribunalul București, secția a V-a civilă, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive și a respins cererea formulata de reclamanta SC A. SA, în contradictoriu cu pârâtul B., ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. A respins cererea de chemare în garanție formulată de reclamantă, în contradictoriu cu parata SC C. SRL, ca neîntemeiată. A respins cererea de chemare în garanție formulată de chemata în garanție SC C. SRL, în contradictoriu cu pârâtele Comuna Chiajna, Consiliul Local al comunei Chiajna și Primarul D., ca rămasă fără obiect.

Hotărârea pronunțată în apel de curtea de apel: Prin Decizia nr. 245A din 12 martie 2018 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, astfel cum a fost îndreptată prin încheierea din 14 martie 2018, au fost admise apelurile declarate de apelanta-reclamantă SC A. SA și de apelanta-intervenientă SC C. SRL. A fost anulată sentința apelată și a trimis cauza spre rejudecare primei instanțe.

Calea de atac formulată în cauză: Împotriva Deciziei civile nr. 245A din 12 martie 2018 pronunțată de Curtea de Apel București, chemații în garanție Comuna Chiajna și Primarul Comunei Chiajna au formulat recurs, întemeiat în drept pe motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., arătând că deciziei recurate îi lipsește o motivare concretă, efectivă a soluției de admitere a apelului declarat de apelanta-chemată în garanție C. SRL. Principala critică se referă la faptul că hotărârea recurată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază, în ceea ce privește cererea formulată de chemații în garanție de a se constata că apelul este inadmisibil. În aprecierea recurenților-chemați în garanție, considerentele hotărârii recurate nu răspund solicitării formulate de chemații în garanție prin întâmpinarea formulată - de a se constata că apelul A. SA este inadmisibil, având în vedere că instanța de apel nu a motivat, nu a arătat care ar fi fost apărările formulate în fața primei instanțe, susțineri care au fost reținute de instanță, în lipsa unei motivări a apelului însuși. Or, odată ce instanța de apel a admis că apelul trebuia judecat în conformitate cu dispozițiile art. 476 alin. (2) C. proc. civ., ar fi trebuit să indice la care susțineri ale apelantei-chemate în garanție din fața primei instanțe se raportează în analiza apelului acestei părți, iar nu să redea numai textul de lege valorificat, articol ce reglementează doar de o manieră generală, abstractă ipoteza regăsită în speța dedusă judecății. Pentru argumentele dezvoltate în cuprinsul cererii de recurs, recurenții-chemați în garanție au solicitat admiterea recursului, casarea în parte a deciziei recurate, în ceea ce privește soluționarea apelului declarat de apelanta-chemată în garanție C. SRL și, constatând că interesele bunei administrări a justiției o cer, solicită trimiterea cauzei spre rejudecare unei alte instanțe de același grad sau, în subsidiar, aceleiași instanțe.

Procedura de filtru: Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ., a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părților. Prin încheierea din 7 noiembrie 2019 completul de filtru a admis în principiu recursul și a fixat termen de judecată în ședință publică pentru soluționare la data de 27 februarie 2020.

Apărările formulate în cauză: Prin rezoluția din 29 mai 2018 s-a dispus comunicarea cererii de recurs intimaților, cu mențiunea că au obligația de a depune întâmpinare în termen de 30 de zile de la data comunicării. La 18 iulie 2018 intimata-chemată în garanție C. SRL a depus întâmpinare, comunicată, solicitând respingerea recursului. La 18 august 2018 recurenții-chemați în garanție au depus răspuns la întâmpinare, solicitând respingerea susținerilor inserate în cuprinsul întâmpinării depuse la dosar de intimata-chemată în garanție C. SRL. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție. Examinând decizia recurată, prin prisma criticilor formulate și prin raportare la actele și lucrările dosarului și la dispozițiile legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursul declarat este nefondat pentru considerentele ce urmează să fie expuse. În speța dedusă judecății, se constată că Tribunalul București a soluționat acțiunea prin admiterea excepției lipsei calității procesuale a pârâtului B.. Astfel, prima instanță a respins capătul de cerere privind revendicarea terenului în litigiu, reținând că pârâtul B. nu justifică legitimarea procesuală pasivă în cauză. În apel, Curtea de Apel București a reținut că soluția de respingere a cererii în revendicare formulată de apelanta-reclamantă împotriva intimatului-pârât B. a fost adoptată cu greșita aplicare a prevederilor art. 563 C. civ. și a art. 32 și art. 36 C. proc. civ. În ceea ce privește cererea de chemare în garanție formulate de apelanta- reclamantă (respinsă ca neîntemeiată), respectiv cererea de chemare n garanție formulată de intervenienta - chemată în garanție SC C. SRL (rămasă fără obiect), Curtea a constatat că acestea au fost respinse în considerarea soluției ce a fost dată cererii principale, respectiv acțiunii în revendicare (soluționată în temeiul excepției lipsei calității procesuale a pârâtului). Cu privire la criticile recurenților-chemați în garanție din cuprinsul cererii de recurs, subsumate motivului de nelegalitate prevăzut de art. 488 pct. 6 C. proc. civ., se constată că susținerile părților sunt nefondate. Instanța de apel a argumentat soluția pronunțată cu respectarea cerințelor art. 425 C. proc. civ., decizia atacată conținând elementele care fac posibil controlul hotărârii în calea de atac, motivarea fiind clară și concisă, cuprinzând argumentele care au format convingerea instanței în sensul soluției pronunțate. Astfel, Curtea a reținut că soluția dată de prima instanță capătului de cerere privind revendicarea este eronată, astfel încât, argumentul avut în vedere pentru respingerea celor două cereri de intervenție nu mai subzistă. Drept urmare, a constatat că este necesar ca aceste din urmă cereri să fie deopotrivă reevaluate cu ocazia rejudecării, soarta lor fiind strâns legată de soluția ce se va pronunța cu privire la cererea de revendicare. Pe cale de consecință, pentru o judecată unitară a cererilor, instanța a constatat caracterul fondat al apelului provocat formulat de apelanta-intervenientă, sens în care a reținut că apelul îndeplinește condițiile de admisibilitate stabilite de art. 473 raportat la art. 476 alin. (2) C. proc. civ., având în vedere că prin apel s-a solicitat admiterea cererii de chemare în garanție, în situația în care ar fi reformată soluția pronunțată în primă instanță relativ la cererea de chemare în garanție formulată de reclamantă. Înalta Curte constată că instanța de apel a răspuns apărării formulate de intimații-chemați în garanție Comuna Chiajna și Primarul Comunei Chiajna în cuprinsul întâmpinării depuse la dosar și a punctat, într-o manieră clară și coerentă, argumentele ce susțin decizia pronunțată, arătând care sunt considerentele pentru care a înțeles să rețină caracterul fondat al apelului provocat. Pentru considerentele expuse, constatând legalitatea deciziei recurate, reținând că aspectele de nelegalitate deduse judecății pe calea prezentului recurs sunt lipsite de temei, nefiind îndeplinite dispozițiile art. 488 pct. 6 C. proc. civ. pentru casarea hotărârii, în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a respinge recursul, ca nefondat.