ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 711/2014

Asupra cauzei civile de față, constată următoarele: Prin Sentința civilă nr. 23073 din 28 noiembrie 2013, Judecătoria Sectorului 1 București a constatat necompetența sa teritorială și a trimis Judecătoriei Galați, spre competentă soluționare, cererea formulată de creditoarea BRD SA, privind încuviințarea începerii executării silite împotriva debitorului P.C.A., pentru aducerea la îndeplinire a dispozițiilor titlului executor reprezentat de contractul de credit nr. 19 din 22 februarie 2008, cu următoarea motivare: Potrivit art. 373 1 C. proc. civ., cererea de încuviințare a executării silite se soluționează de instanța de executare care, potrivit art. 373 2 , este judecătoria în circumscripția căreia se va face executarea.

Cum din datele speței nu se poate concluziona că executarea silită s-ar desfășura în București, instanța de executare este cea de la domiciliul debitorului, în speță Judecătoria Galați. Prin Încheierea de ședință nr. 233 din camera de consiliu de la 13 ianuarie 2014, Judecătoria Galați a admis excepția de necompetență teritorială și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București; constatând ivit conflictul negativ de competență, a dispus înaintarea cauzei la Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea pronunțării regulatorului de competență. Pentru a dispune astfel, această din urmă instanță a reținut că întrucât se solicită încuviințarea executării silite împotriva debitorului, creditorul este în drept să solicite încuviințarea executării silite judecătoriei în circumscripția căreia urmează a se face executarea.

Pentru analizarea cererii de încuviințare a executării silite trebuie avută în vedere opțiunea creditorului de a efectua executarea silită în circumscripția Judecătoriei Sectorului 1 București. Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 22 alin. (3) raportat la art. 20 pct. 2 C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele: Art. 373 alin. (1) C. proc. civ. prevede că dacă prin lege nu se dispune altfel, hotărârile judecătorești și celelalte titluri executorii se execută de executorul judecătoresc din circumscripția curții de apel în care urmează să se efectueze executarea ori, în cazul urmăririi bunurilor, de către executorul judecătoresc din circumscripția curții de apel în care se află acestea.

Dacă bunurile urmăribile, mobile sau imobile, se află în circumscripțiile mai multor curți de apel, este competent oricare dintre executorii judecătorești care funcționează pe lângă una dintre acestea. Conform art. 373 1 alin. (1) C. proc. civ., cererea de executare silită, însoțită de titlul executoriu, se depune la executorul judecătoresc, dacă legea nu prevede altfel. Acesta, în termen de cel mult 5 zile de la înregistrarea cererii, va solicita instanței de executare încuviințarea executării silite, înaintându-i în copie cererea de executare și titlul respectiv. Instanța de executare este definită în art. 373 alin. (2) C. proc. civ. ca fiind judecătoria în circumscripția căreia se face executarea, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

Așadar, încuviințarea executării silite o face judecătoria aflată în raza curții de apel în circumscripția căreia se află sediul executorului judecătoresc ce va face executarea silită. Având în vedere că, față de art. 373 1 alin. (4) C. proc. civ., cererea de încuviințare a executării silite poate fi respinsă numai dacă cererea de executare silită este de competența altui organ de executare decât cel sesizat; titlul nu a fost învestit cu formulă executorie, dacă, potrivit legii, această cerință este necesară pentru pornirea executării silite; creanța nu este certă, lichidă și exigibilă; titlul cuprinde dispoziții care nu se pot aduce la îndeplinire prin executare silită; există alte impedimente prevăzute de lege, înseamnă că executorul judecătoresc nu este obligat să indice în chiar cererea de încuviințare a executării silite bunurile asupra cărora se va face executarea.

În plus, art. 373 1 alin. (3) C. proc. civ. arată că, în temeiul încheierii prin care se admite cererea de încuviințare a executării silite, executorul judecătoresc poate proceda la executarea silită a obligației stabilite prin titlul executoriu în oricare dintre formele prevăzute de lege. Prin urmare, este inutil ca la momentul încuviințării executării silite să se verifice locul unde s-ar afla bunurile ce urmează să fie executate silit, situarea și existența ca atare a bunurilor interesând doar la momentul executării propriu-zise. Cu alte cuvinte, faptul că la momentul încuviințării executării silite bunul se află în raza unei anumite instanțe, va fi total lipsit de relevanță, pentru determinarea "instanței de executare", în sensul art. 373 alin. (2) C. proc.

civ., dacă până la momentul executării efective a ieșit din raza acelei instanțe. În cazul în care s-a cerut încuviințarea executării silite în toate formele de executare, sintagma "judecătoria în circumscripția căreia se face executarea" nu poate fi înțeleasă, doar în baza unei prezumții simple, ca fiind instanța domiciliului debitorului. De vreme ce, față de art. 373 1 alin. (1) C. proc. civ, creditorul își poate alege executorul, iar această alegere are consecințe și sub aspectul competenței materiale și teritoriale în faza a doua a procesului civil, în condițiile art. 373 alin. (1) și (2) C. proc. civ., limitarea competenței la instanța în raza căreia s-ar putea afla bunuri ale debitorului nu are niciun suport legal.

Întrucât, în cauză, cererea de executare silită a fost adresată unui executor bancar, iar acesta, potrivit art. 11 din Ordinul ministrului justiției nr. 2628/C/1999 pentru aprobarea Statutului Corpului executorilor bancari, își exercită atribuțiile pe întreg teritoriul României, încuviințarea executării silite trebuia analizată de prima instanță sesizată, respectiv Judecătoria Sectorului 1 București.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 27 februarie 2014. Procesat de GGC - AM