ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1205/2019

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, la data de 03.10.2017, petenta A., a solicitat strămutarea Dosarului nr. x/2017, aflat spre soluționare pe rolul Tribunalului București, secția a V-a civilă.

Prin Decizia nr. 1687/27.10.2017, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, a declinat competența de soluționare a cauzei având ca obiect cererea de strămutare a Dosarului nr. x/2017, al Tribunalului București, secția a V-a civilă, formulată de petenta A., în favoarea Curții de Apel București.

Prin Sentința nr. 166/F/05.12.2018, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, a constatat perimată cererea de strămutare.

Pentru a se pronunța astfel, Curtea de Apel București, a reținut că la termenul de judecată din data de 26.03.2018, s-a dispus, în temeiul dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ., suspendarea judecății cererii de strămutare, având în vedere că părțile nu au fost prezente și nici nu au solicitat judecata în lipsă.

Întrucât timp de peste șase luni cauza a rămas în nelucrare din vina părților, aceasta a fost repusă pe rol din oficiu în vederea discutării excepției perimării cererii de strămutare, fiind incidente dispozițiile art. 416 alin. (1) din C. proc. civ.

Împotriva sentinței au declarat recursuri petenta A., și intimatul B., încadrate formal pe dispozițiile art. 304 din C. proc. civ.

Ambii recurenți au arătat că le-au fost încălcate drepturi procesuale fundamentale, dispoziții constituționale și comunitare în materie și că instanțele judecătorești au săvârșit abuzuri procesuale ce se impun a fi remediate de urgență.

Înalta Curte, înregistrând dosarul ca recurs, a procedat, la data de 18.04.2019, la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului.

Completul de filtru C3, constatând că raportul întrunește condițiile art. 493 alin. (3) din C. proc. civ., a dispus, prin rezoluția de la aceeași dată, comunicarea raportului părților, pentru ca acestea să depună puncte de vedere conform dispozițiilor art. 493 alin. (4) din C. proc. civ.

În cauză au formulat puncte de vedere la raportul de admisibilitate intimatele Administrația Prezidențială, care a solicitat respingerea, ca tardiv, a recursului și Camera Deputaților, care a invocat nulitatea căii extraordinare de atac.

Analizând cauza, Înalta Curte, constată următoarele:

Potrivit art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., "Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3)", iar potrivit alin. (2) al aceluiași articol "Aceeași sancțiune intervine în cazul în care în motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488".

Din economia textelor legale anterior citate rezultă că nu este suficient ca recursul să fie depus și motivat în termenul prevăzut de lege, ci este necesar ca criticile formulate să se circumscrie motivelor de nelegalitate expres și limitativ reglementate.

În consecință, în măsura în care recursul nu este motivat ori atunci când aspectele învederate în cererea de recurs nu pot fi încadrate în dispozițiile art. 488 pct. 1 - 8 din C. proc. civ., calea de atac va fi lovită de nulitate.

În speță, se constată că recursurile nu conțin critici care să poată fi încadrabile în textul legal menționat și nu se raportează la considerentele deciziei atacate, întrucât recurenții deduc judecății afirmații de ordin general privind pretinse încălcări ale drepturilor procesuale, fără a indica vreun argument în combaterea considerentelor instanței care a constatat intervenită perimarea.

Recursul este o cale extraordinară de atac, de reformare, prin care se supune cenzurii judiciare a instanței competente controlul conformității hotărârii atacate cu regulile de drept incidente cazului concret dedus judecății, iar când criticile formulate nu se subsumează cazurilor expres și limitativ prevăzute de art. 488 pct. 1 - 8 din C. proc. civ., intervine sancțiunea nulității recursului.

Pe de altă parte, deși prin rezoluția din 05.02.2019, s-a stabilit în sarcina recurenților obligația de a achita taxa judiciară de timbru în cuantum de 100 RON fiecare, conform art. 24 alin. (2) teza a II-a din O.U.G. nr. 80/2013, sub sancțiunea anulării cererii, ca netimbrată, iar adresele privind taxele de timbru au fost comunicate acestora la data de 12.02.2019, recurenții nu s-au conformat acestor obligații.

În acest sens, se reține că, în acord cu prevederile art. 197 din C. proc. civ., "În cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se atașează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condițiile legii."

Cu un conținut similar, dispozițiile art. 486 alin. (2) din C. proc. civ., statuează că "La cererea de recurs se vor atașa dovada achitării taxei de timbru, conform legii, precum și împuternicirea avocațială sau, după caz, delegația consilierului juridic".

Lipsa mențiunilor prevăzute la alin. (1) lit. a) și c) - e), precum și neîndeplinirea cerințelor prevăzute de alin. (2) sunt sancționate, potrivit alin. (3) al art. 486, cu nulitatea.

Cum recurenții nu s-a conformat obligației legale de a timbra stabilite în sarcina lor de către instanță, referitor la acest aspect operează sancțiunea nulității căii de atac, potrivit dispozițiilor legale menționate.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte, va anula recursurile declarate de recurenții A., B., împotriva Sentinței nr. 166/F/05.12.2018, a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursurile declarate de A., cu sediul în București, Str. x, nr. x/A, sector 4, și B., cu sediul în București, Str. x, nr. x/A, sector 4, împotriva Sentinței nr. 166/F/05.12.2018, a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, în contradictoriu cu intimații Guvernul României, cu sediul în București, P-ța Victoriei, nr. x, Președintele României, cu sediul în București, str. x, Palatul Cotroceni, Consiliul Superior al Magistraturii, cu sediul în București, Calea x B, Parlamentul României - Camera Deputaților, cu sediul în București, str. x, Parlamentul României - Senat, cu sediul în București, str. x.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică azi, 12 iunie 2019.

GGC - OB