ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1025/2017

Decizia nr. 1025/2017

Asupra cauzei de

față, constată următoarele;

Prin cererea înregistrată la data

de 11 iunie 2015 pe rolul Înaltei Curți de Casație și

Justiție, secția I civilă sub nr. x/1/2015 petenta A.

a solicitat, în contradictoriu

cu intimatul

B., strămutarea Dosarului

nr. x/1748/2014 al Tribunalului Ilfov la

Înalta

instanță egală în grad, pe motive de bănuială

legitimă.

Prin

încheierea de ședință nr. 1908 din 25 septembrie 2015 Înalta Curte

de Casație și Justiție, secția I civilă,

a declinat competența de

soluționare a cererii de strămutare în favoarea Curții de Apel

București, unde cauza a fost înregistrată sub același număr

la data de 10 februarie 2016.

Prin

încheierea de ședință din 27 aprilie 2016 Curtea de Apel

București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori

și de familie,

a

suspendat judecata cererii de strămutare în temeiul dispozițiilor

art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., pentru lipsa părților legal

citate de la termenul de judecată.

Prin Decizia

nr. 17/A din 11 ianuarie 2017 Curtea de Apel București, secția a III-a

civilă și pentru cauze cu minori și de familie,

a constatat perimată

cererea de strămutare, având în vedere că de la data suspendării

judecății, și anume, 27 aprilie

2016,

cauza a rămas în nelucrare din culpa

părților care nu au formulat cerere de repunere pe rol în

condițiile legii, fiind îndeplinit termenul de perimare de 6 luni

prevăzut de art. 416 C. proc. civ.

Împotriva

acestei decizii, la data de 15 februarie 2017, în afara termenului legal

prevăzut de art. 421 alin. (2) C. proc. civ., a declarat recurs petenta A.,

arătând

că pentru revenirea la normalitate și legalitate, pentru respectarea

standardelor europene, se impune desființarea tuturor hotărârilor din

prezentul dosar, ca netemeinice și nelegale, dăunătoare statului

de drept și noțiunii de justiție.

Recurenta-petentă

a mai arătat că prin hotărârea pronunțată s-au

încălcat competența Curții Constituționale, formele de

procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art.

105

alin. (2) C. proc. civ., sunt

încălcate instrumente juridice fundamentale și acte normative interne

și internaționale ce consacră drepturi fundamentale procesuale.

Recurenta-petentă

a precizat că este scutită de plata taxei judiciare de timbru, în

baza actelor normative indicate ca temei juridic al recursului.

Înalta

Curte, înregistrând dosarul ca recurs, a procedat, la data de 24 aprilie 2017,

Ia întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a

recursului.

Completul

de filtru C3, constatând că raportul întrunește condițiile art.

493 alin. (3) C. proc. civ., a dispus, prin rezoluția de la aceeași

dată, comunicarea raportului părților, pentru ca acestea să

depună puncte de vedere conform dispozițiilor art. 493 alin. (4) C.

proc. civ.

În cauză

nu s-au formulat puncte de vedere la raportul de admisibilitate, astfel încât

prin rezoluția din 15 mai 2017 s-a acordai termen pentru judecata

recursului la data de 14 iunie 2017.

Analizând

cauza, Înalta Curte constată următoarele:

Prealabil

oricăror chestiuni, având în vedere că cererea de recurs a fost

întemeiată, printre altele, pe dispozițiile art. 304 din V.C.P.C., Înalta

Curte constată că, în raport de data cererii de chemare în

judecată a dosarului a cărui strămutare se solicită,

respectiv, 29 aprilie 2015.

În cauză

sunt aplicabile dispozițiile N.C.P.C., act normativ ce a intrat în vigoare

începând cu data de 15 februarie 2013.

Întrucât

verificarea respectării condiției formale a timbrării cererii de

recurs este prioritară, ÎnAalta Curte va proceda la examinarea cu

întâietate a acesteia față de celelalte aspecte procedurale

învederate prin raportul de admisibilitate.

În

acest sens, se reține că, în acord cu prevederile art. 197 C. proc.

civ., „în cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada

achitării taxelor datorate se atașează cererii. Netimbrarea sau

timbrarea

insuficientă atrage anularea

cererii de chemare în judecată, în condițiile legii."

Cu un conținut similar, dispozițiile art. 486 alin.

(2) C. proc. civ.

statuează

că „La cererea de recurs se vor atașa dovada achitării taxei de

timbru, conform legii, precum și împuternicirea avocațială sau,

după caz, delegația consilierului juridic".

Lipsa

mențiunilor prevăzute la alin. (1) lit. a) și c)-e), precum

și neîndeplinirea cerințelor prevăzute de alin. (2) sunt

sancționate, potrivit alin. (3) al art. 486, cu nulitatea.

În speță,

prin adresa emisă la data de 9 martie 2017 s-a pus în vedere recurentei

să achite taxa judiciară de timbru în cuantum de 100 lei, conform

dispozițiilor art. 24 alin. (2) teza a II-a din O.U.G. nr. 80/2013, sub

sancțiunea nulității, potrivit prevederilor art. 486 alin. (3)

C. proc. civ.

Potrivit

dovezii de comunicare aflată la fila 16 dosar, adresa a fost

comunicată recurentei la data de 13 martie 2017.

Prin

încheierea de ședință din 23 martie 2017 a fost respinsă

cererea recurentei de reexaminare a taxei judiciare de timbru în cuantum de 100

lei, încheiere comunicată acesteia la data de 3 aprilie 2017, conform

dovezii de comunicare aflată Ia fila 27 dosar.

Prin

raportul de admisibilitate în principiu a recursului s-a constatai că

nu este îndeplinită cerința de

formă privind prezentarea dovezii achitării taxei

judiciare de

timbru în cuantumul arătat mai sus, iar recurenta nu a formulat punct de

vedere, în termenul legal, la acest raport.

Pentru termenul de judecată din 14 iunie 2017 s-a

pus din nou în vedere

recurentei,

prin citație comunicată la 19 mai 2017 (fila 30 dosar), să

achite

taxa judiciară de timbru în

cuantumul mai sus arătat, sub sancțiunea anulării cererii de

recurs, aceasta neconformând u-se dispozițiilor instanței în ceea ce

privește

obligația timbrării.

Având

în vedere dispozițiile alin. (5) al art. 493 C. proc. civ., Înalta Curte constată

că, astfel cum a fost relevat și prin raportul întocmit conform art.

493 alin. (3) din cod, cererea de recurs nu îndeplinește condițiile

formale ale declarării acestei căi de atac, respectiv, cea privitoare

fa atașarea

dovezii achitării

taxei judiciare de timbru, astfel cum a fost stabilită în sarcina

recurentei

de către instanță.

Față

de cele arătate, neîndeplinirea celorlalte aspecte procedurale învederate

în raport nu se mai impune a fi analizată, pentru considerentele

menționate, Înalta Curte urmând să

anuleze, ca netimbrat, recursul declarai de

petenta A. împotriva Deciziei

nr. 17/A din 11 ianuarie 2017 a Curții de Apel București, secția

a III-a și pentru cauze cu minori și de familie.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează

recursul declarat de petenta A., cu sediul în București, sector 4

împotriva Deciziei nr. 17/A din 11 ianuarie 2017

a Curții de Apel București,

secția a III-a și pentru

cauze cu minori și de familie, în contradictoriu cu intimatul B., cu

domiciliul în Bragadiru, județul Ilfov.

Fără cale de atac.

Pronunțată

în ședință publică azi, 14 iunie 2017.