ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1025/2017

Decizia nr. 1025/2017 Asupra cauzei de față, constată următoarele; Prin cererea înregistrată la data de 11 iunie 2015 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă sub nr. x/1/2015 petenta A. a solicitat, în contradictoriu cu intimatul B., strămutarea Dosarului nr. x/1748/2014 al Tribunalului Ilfov la Înalta instanță egală în grad, pe motive de bănuială legitimă. Prin încheierea de ședință nr. 1908 din 25 septembrie 2015 Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, a declinat competența de soluționare a cererii de strămutare în favoarea Curții de Apel București, unde cauza a fost înregistrată sub același număr la data de 10 februarie 2016. Prin încheierea de ședință din 27 aprilie 2016 Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, a suspendat judecata cererii de strămutare în temeiul dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc.

civ., pentru lipsa părților legal citate de la termenul de judecată. Prin Decizia nr. 17/A din 11 ianuarie 2017 Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, a constatat perimată cererea de strămutare, având în vedere că de la data suspendării judecății, și anume, 27 aprilie 2016, cauza a rămas în nelucrare din culpa părților care nu au formulat cerere de repunere pe rol în condițiile legii, fiind îndeplinit termenul de perimare de 6 luni prevăzut de art. 416 C. proc. civ. Împotriva acestei decizii, la data de 15 februarie 2017, în afara termenului legal prevăzut de art. 421 alin. (2) C. proc. civ., a declarat recurs petenta A., arătând că pentru revenirea la normalitate și legalitate, pentru respectarea standardelor europene, se impune desființarea tuturor hotărârilor din prezentul dosar, ca netemeinice și nelegale, dăunătoare statului de drept și noțiunii de justiție.

Recurenta-petentă a mai arătat că prin hotărârea pronunțată s-au încălcat competența Curții Constituționale, formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 105 alin. (2) C. proc. civ., sunt încălcate instrumente juridice fundamentale și acte normative interne și internaționale ce consacră drepturi fundamentale procesuale. Recurenta-petentă a precizat că este scutită de plata taxei judiciare de timbru, în baza actelor normative indicate ca temei juridic al recursului. Înalta Curte, înregistrând dosarul ca recurs, a procedat, la data de 24 aprilie 2017, Ia întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului. Completul de filtru C3, constatând că raportul întrunește condițiile art. 493 alin. (3) C. proc.

civ., a dispus, prin rezoluția de la aceeași dată, comunicarea raportului părților, pentru ca acestea să depună puncte de vedere conform dispozițiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

În cauză nu s-au formulat puncte de vedere la raportul de admisibilitate, astfel încât prin rezoluția din 15 mai 2017 s-a acordai termen pentru judecata recursului la data de 14 iunie 2017. Analizând cauza, Înalta Curte constată următoarele: Prealabil oricăror chestiuni, având în vedere că cererea de recurs a fost întemeiată, printre altele, pe dispozițiile art. 304 din V.C.P.C., Înalta Curte constată că, în raport de data cererii de chemare în judecată a dosarului a cărui strămutare se solicită, respectiv, 29 aprilie 2015. În cauză sunt aplicabile dispozițiile N.C.P.C., act normativ ce a intrat în vigoare începând cu data de 15 februarie 2013. Întrucât verificarea respectării condiției formale a timbrării cererii de recurs este prioritară, ÎnAalta Curte va proceda la examinarea cu întâietate a acesteia față de celelalte aspecte procedurale învederate prin raportul de admisibilitate.

În acest sens, se reține că, în acord cu prevederile art. 197 C. proc. civ., „în cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se atașează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condițiile legii." Cu un conținut similar, dispozițiile art. 486 alin. (2) C. proc. civ. statuează că „La cererea de recurs se vor atașa dovada achitării taxei de timbru, conform legii, precum și împuternicirea avocațială sau, după caz, delegația consilierului juridic". Lipsa mențiunilor prevăzute la alin. (1) lit. a) și c)-e), precum și neîndeplinirea cerințelor prevăzute de alin. (2) sunt sancționate, potrivit alin. (3) al art. 486, cu nulitatea.

În speță, prin adresa emisă la data de 9 martie 2017 s-a pus în vedere recurentei să achite taxa judiciară de timbru în cuantum de 100 lei, conform dispozițiilor art. 24 alin. (2) teza a II-a din O.U.G. nr. 80/2013, sub sancțiunea nulității, potrivit prevederilor art. 486 alin. (3) C. proc. civ. Potrivit dovezii de comunicare aflată la fila 16 dosar, adresa a fost comunicată recurentei la data de 13 martie 2017. Prin încheierea de ședință din 23 martie 2017 a fost respinsă cererea recurentei de reexaminare a taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 lei, încheiere comunicată acesteia la data de 3 aprilie 2017, conform dovezii de comunicare aflată Ia fila 27 dosar. Prin raportul de admisibilitate în principiu a recursului s-a constatai că nu este îndeplinită cerința de formă privind prezentarea dovezii achitării taxei judiciare de timbru în cuantumul arătat mai sus, iar recurenta nu a formulat punct de vedere, în termenul legal, la acest raport.

Pentru termenul de judecată din 14 iunie 2017 s-a pus din nou în vedere recurentei, prin citație comunicată la 19 mai 2017 (fila 30 dosar), să achite taxa judiciară de timbru în cuantumul mai sus arătat, sub sancțiunea anulării cererii de recurs, aceasta neconformând u-se dispozițiilor instanței în ceea ce privește obligația timbrării. Având în vedere dispozițiile alin. (5) al art. 493 C. proc. civ., Înalta Curte constată că, astfel cum a fost relevat și prin raportul întocmit conform art. 493 alin. (3) din cod, cererea de recurs nu îndeplinește condițiile formale ale declarării acestei căi de atac, respectiv, cea privitoare fa atașarea dovezii achitării taxei judiciare de timbru, astfel cum a fost stabilită în sarcina recurentei de către instanță.

Față de cele arătate, neîndeplinirea celorlalte aspecte procedurale învederate în raport nu se mai impune a fi analizată, pentru considerentele menționate, Înalta Curte urmând să anuleze, ca netimbrat, recursul declarai de petenta A. împotriva Deciziei nr. 17/A din 11 ianuarie 2017 a Curții de Apel București, secția a III-a și pentru cauze cu minori și de familie.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Anulează recursul declarat de petenta A., cu sediul în București, sector 4 împotriva Deciziei nr. 17/A din 11 ianuarie 2017 a Curții de Apel București, secția a III-a și pentru cauze cu minori și de familie, în contradictoriu cu intimatul B., cu domiciliul în Bragadiru, județul Ilfov. Fără cale de atac. Pronunțată în ședință publică azi, 14 iunie 2017.