ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1321/2019

HOTĂRÂRE

25.06.2019

CAMERĂ

civil_1

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2019
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1321/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Turda, la data 01.11.2018, sub nr. x/2018, reclamanta A. SA, a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul B., obligarea acestuia la plata următoarelor sume: 604,67 RON reprezentând contravaloare facturii scadente și neachitate, emise în perioada octombrie 2015 - aprilie 2016, cu penalități contractuale de 0,2% pe zi calculate de la scadență și până la plata efectivă, aferente debitului principal, 150 RON reprezentând justa despăgubire - contravaloare activare serviciu telefonie mobilă (2 x 50 RON), utilizare rețea C. (2 x 25 RON) și 46,4 RON - contravaloare echipamente predate.

Prin Încheierea nr. 71 din 10 ianuarie 2019, Judecătoria Turda, a admis excepția necompetenței sale teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Alba Iulia.

În considerentele hotărârii s-a reținut că, potrivit art. 121 din C. proc. civ., cererile formulate de un profesionist împotriva unui consumator pot fi introduse numai la instanța domiciliului consumatorului.

S-a arătat că fiind în discuție o normă de competență de ordine publică, edictată în considerarea unei anumite calități particulare a subiectului chemat în judecată de către profesionistul comerciant, anume o persoană fizică ce întrunește cerințele stabilite de art. 2 pct. 2 din O. G. nr. 21/1992, pentru a putea fi calificată drept consumator, excepția de necompetență poate fi invocată din oficiu, conform art. 130 alin. (2) din C. proc. civ.

Luând în considerare aspectele relevate mai sus, instanța a constatat că Judecătoria Turda, nu este competentă a proceda la soluționarea cererii formulate, ci numai instanța de la domiciliul pârâtului, situat în municipiul Alba Iulia, județul Alba, anume Judecătoria Alba Iulia, este cea competentă teritorial să soluționeze cauza.

Prin Sentința nr. 2.160 din 24 aprilie 2019, Judecătoria Alba Iulia, a admis excepția necompetenței sale teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Turda.

La pronunțarea acestei hotărâri instanța a reținut că potrivit dispozițiilor art. 87 din C. civ., domiciliul persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor și libertăților sale civile, este acolo unde aceasta declară că își are locuința principală.

S-a arătat că la dosar se află o declarație dată și semnată de către pârâtul B., prin care declară pe proprie răspundere că locuiește în mod legal, începând cu data de 05.05.2014, în imobilul situat în Turda, str. x Bl. C12, județ Cluj, unde urmează să fie instalat și furnizat serviciul de CATV/telefonie fixă/acces la internet/DTH (D.).

Mai mult decât atât, procedura de citare efectuată la domiciliul din actul de identitate, anume din Alba Iulia, s-a întors cu mențiunea că destinatarul nu mai locuiește la acea adresă, în timp ce la adresa din Turda, județ Cluj, procedura de citare s-a întors cu mențiunea că actele au fost depuse la cutia poștală, fiind astfel legal îndeplinită.

Față de cele de mai sus, instanța a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Alba Iulia, și a declinat competența de soluționarea cauzei în favoarea Judecătoriei Turda.

Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte, reține următoarele:

Instanța a fost sesizată cu o cerere de valoare redusă, iar, potrivit art. 1028 alin. (2) din "Titlul X. Procedura cu privire la cererile de valoare redusă" din C. proc. civ., competența teritorială în cazul unor astfel de cereri se stabilește potrivit dreptului comun.

Prevederile art. 107 alin. (1) din C. proc. civ., stabilesc că:

"Cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel".

Totodată, potrivit dispozițiilor art. 121 din C. proc. civ., cererile formulate de un profesionist împotriva unui consumator pot fi introduse numai la instanța domiciliului consumatorului.

Art. 87 din C. civ., prevede că "Domiciliul persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor și libertăților sale civile, este în locul unde își are principala așezare".

În speță, domiciliul pârâtului indicat în declarația pe proprie răspundere aflată la dosarul Judecătoriei Turda, este în localitatea Turda, str. x Bl. C12, județ Cluj, unde urmează să fie instalat și furnizat serviciul de CATV/telefonie fixă/acces la internet/DTH (D.).

Înalta Curte, reține că noțiunea de domiciliu la care fac trimitere textele de lege enunțate mai sus vizează, în sens procesual, locuința unde se găsește în fapt persoana în cauză, pentru a-i putea fi asigurat și respectat dreptul la apărare și pentru a se putea facilita administrarea probatoriului în vederea soluționării cererii.

Față de toate aceste împrejurări, pentru stabilirea competenței teritoriale, Înalta Curte, va ține seama de locuința efectivă a pârâtului, anume în localitatea Turda.

Având în vedere considerentele expuse, Înalta Curte, va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Turda, aceasta fiind instanța în a cărei circumscripție își are domiciliul pârâtul.