Sari la conținut
ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 16.12.2013

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5809/2013

HOTĂRÂRE
16.12.2013
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5809/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)

Asupra cauzei civile de față, constată următoarele: La data de 23 ianuarie 2013 reclamanta S.M.C. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul A.M.G. stabilirea domiciliului minorei A.D.A. la reclamantă și obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de întreținere a minorei. În fapt, s-a arătat că minora, în vârstă de 6 luni, locuiește la mama sa în Craiova, care îi poate asigura o creștere armonioasă. În drept a invocat art. 112 - 114 C. proc. civ. Pârâtul, legal citat, nu a depus întâmpinare și nu s-a prezentat în instanță pentru a-și susține apărarea. Învestită cu soluționarea cauzei, Judecătoria Craiova, la termenul de judecată din data de 26 martie 2013, a invocat, din oficiu, excepția necompetenței teritoriale și a declinat, prin Sentința civilă nr. 4888 din 26 martie 2013, judecata cauzei în favoarea Judecătoriei Cornetu.

Pentru a se pronunța astfel, a reținut că în litigiile privitoare la persoane norma înscrisă în art. 5 C. proc. civ. are caracter imperativ, iar competența teritorială în soluționarea cererilor având ca obiect stabilirea locuinței minorului are caracter absolut, excepția putând fi invocată în orice fază a judecății și de instanță din oficiu. Cum pârâtul are domiciliul, în fapt, în circumscripția teritorială a Judecătoriei Cornetu, a considerat că această instanță este cea competentă în soluționarea acțiunii civile prezente. Cererea a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Cornetu la data de 3 septembrie 2013 sub nr. 5605/1748/2013. La termenul din data de 16 octombrie 2013, Judecătoria Cornetu a invocat din oficiu, la rândul său, excepția necompetentei sale teritoriale absolute, iar prin Sentința civilă nr. 7116 din 30 octombrie 2013, a admis excepția și a declinat judecarea cauzei în favoarea Judecătoriei Craiova.

Constatând conflict negativ de competență în temeiul art. 21 C. proc. civ. a dispus suspendarea cauzei și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, pentru regulator de competență. Judecătoria Cornetu a reținut că, deși, la termenul de judecată din data de 5 februarie 2013 Judecătoria Craiova a procedat la verificarea din oficiu a competenței sale, stabilind că se află la prima zi de înfățișare, la termenul următor a invocat din oficiu excepția necompetenței teritoriale absolute, neținând cont de prevederile art. 159 1 alin. (2) C. proc. civ., care arată că excepția necompetenței teritoriale absolute nu poate fi invocată ulterior primului termen de judecată la care părțile sunt legal citate.

A reținut și faptul că art. 8 din Regulamentul CEE 2201/2003 statuează că instanța competentă este aceea de la reședința minorului, coroborat cu art. 15 din același act normativ, care stabilește competența de soluționare a acestor cauze în favoarea instanței de la locul cu care minorul are cea mai strânsă legătura. În acest caz, având în vedere vârsta fragedă a minorei și faptul că singurul domiciliu pe care aceasta l-a cunoscut este în Craiova, aceasta fiind și localitatea unde reclamanta solicită să i se stabilească domiciliul, instanța a constatat că orașul Craiova este locul cu care minora are cele mai strânse legături, astfel că aceasta trebuie să fie competentă să soluționeze această cerere.

Judecătoria Cornetu a apreciat că același raționament juridic a fost avut în vedere de Noul Cod de Procedură Civilă (art. 114), care a stabilit că instanța de tutelă este cea în a cărei circumscripție își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită. Înalta Curte, urmează să constate că în cauză competența soluționării cauzei revine Judecătoriei Cornetu, pentru considerentele ce succed: Potrivit art. 159 pct. 3 C. proc. civ. necompetența teritorială este de ordine publică dacă părțile nu o pot înlătura, iar potrivit art. 19 C. proc. civ., părțile pot conveni prin înscris sau declarație verbală în fața instanței, doar în pricinile privitoare la bunuri în sensul ca acestea să fie judecate de alte instanțe decât acelea care potrivit legii au competența teritorială, afară de cazurile prevăzute la art. 13 - 16 C. proc.

civ. Astfel, competența teritorială aparține doar instanței prevăzute de art. 5 C. proc. civ., respectiv cea de la domiciliul pârâtului, fără posibilitatea pentru părți de a stabili o altă instanță în prezenta cauză, având ca obiect principal, stabilirea domiciliului minorului, pricină privitoare la persoane. În acest context al analizei, se reține că normele de procedură nu conțin dispoziții exprese cu privire la competența teritorială în caz de stabilire a domiciliului minorului, iar pârâtul nu a formulat nici un punct de vedere pe acest aspect. Totodată, părțile nu pot proroga voluntar competența de soluționare a cauzei. Cât privește argumentul Judecătoriei Cornetu, potrivit căruia în speță își găsește aplicabilitatea Regulamentul CCE nr. 2201/2003, acesta nu poate fi reținut.

Este adevărat că la data de 1 ianuarie 2007, România a aderat la Uniunea Europeană și că potrivit Tratatului de Instituire a Comunității Europene, statele membre sunt obligate să aplice cu precădere în dreptul lor intern, dispozițiile cuprinse în Regulamentele CE. În art. 59 alin. (1) din Regulamentul CCE nr. 2201/2003 - privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1347/2000 (Regulamentul), se prevede că regulamentul înlocuiește pentru statele membre, convențiile existente la data intrării sale în vigoare, care au fost încheiate între două sau mai multe state membre și care se referă la materiile reglementate de prezentul regulament.

La rândul său, art. 8 alin. (1) din același Regulament, prevede că instanțele judecătorești dintr-un stat membru sunt competente în materia răspunderii părintești privind un copil care are reședința obișnuită în acest stat membru la momentul la care instanța este sesizată. Noțiunea de reședință obișnuită a fost interpretată de Curtea de Justiție a Comunității Europene ca fiind locul care exprimă o anumită integrare a copilului într-un mediul social și familial. Prin urmare, Regulamentul nr. 2201/2003 conține dispoziții referitoare la litigiile cu element de extraneitate în relație cu un stat membru, respectiv în cazul în care în raporturile dintre părți există un element de extraneitate și interesează competența exclusivă de fond în materie civilă.

În speță, se constată că atât reclamanta cât și pârâtul, titularii drepturilor părintești, sunt cetățeni români, cu domiciliul în România, așa cum rezultă din actele dosarului (reclamanta cu domiciliul în municipiul Craiova, strada C. județul Dolj, pârâtul cu domiciliul indicat în comuna Jilava, str. Ș.G. județul Ilfov), iar minora este resortisant al statului român, astfel încât nu se pot aplica direct regulamentele europene. De altfel, dacă ar fi atrasă incidența Regulamentului, normele acestuia reglementează competența jurisdicțională de drept internațional privat ce determină competența instanțelor unui stat membru în raport cu instanțele altui stat membru. În consecință, în speță se aplică normele dreptului intern, respectiv art. 5 C. proc.

civ. - 1865. În ceea ce privește argumentul Judecătoriei Cornetu, referitor la dispozițiile art. 114 Noul cod de procedura civilă, acesta nu poate fi reținut întrucât așa cum prevăd dispozițiile art. 24 din acest act normativ, dispozițiile Noului Cod de procedură civilă se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea lui în vigoare, respectiv 15 februarie 2013, context în care legea aplicabilă litigiului pendinte este Codul de procedură civilă - 1865. Prin urmare, cum pârâtul își are domiciliul în comuna Jilava, județul Ilfov, localitate ce se află în raza de competență teritorială a Judecătoriei Cornetu, și pentru considerentele expuse, în temeiul art. 22 alin. (5) C. proc.

civ., Înalta Curte de Casație și Justiție va stabili competența de soluționare a cauzei, în favoarea Judecătoriei Cornetu.

D E C I D E Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cornetu. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 decembrie 2013. Procesat de GGC - LM

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2013-11-14
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5288/2013
Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul Judecătoriei Bacău, la data de 11 decembrie 2012 și completată la data de 21 ianuarie 2013, reclamanta M.L. a solicitat obligarea pârâtu
ÎCCJ 2023-09-26
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1373/2023
Ședința publică din data de 26 septembrie 2023 I Circumstanțele cauzei I.1. Obiectul cauzei Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Răcari, la data de 05 mai 2023, sub nr. x/2023, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pâr
ÎCCJ
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2963/2018
mamă în Găești, fără acordul tatălui, numai câteva zile înainte de formularea cererii, Față de considerentele de mai sus, Judecătoria Găești a reținut că Judecătoriei Cornetu îi aparține competența de soluționare a cererii de stabilire locu
ÎCCJ 2015-09-30
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1982/2015
, Judecătoria Petroșani a admis excepția necompetenței sale teritoriale, a constatat ivit conflictul negativ de competență și, în raport de dispozițiile art. 133 și art. 134 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, a înaint
ÎCCJ 2015-09-22
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1774/2015
Asupra conflictului negativ de competență de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la Judecătoria Ploiești la 25 iulie 2014, reclamanta P.M. a chemat în judecată pe pârâtul T.V., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunț
{# Case pages are where organic search lands. Ask for an account here — with what the account is actually worth — instead of sending a first-time reader straight to a price list. #}
Cont gratuit

Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.

Sursă