ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 932/2020

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Timiș la data de 07.06.2019, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Primăria Municipiului Timișoara și Primarul Municipiului Timișoara, anularea Hotărârii Consiliului Local Timișoara nr. 726 din 20.12.2018 ca fiind netemeinică și nelegală. Totodată, a solicitat plata cheltuielilor de judecată ocazionate cu prezenta acțiune.

2.1. Prin Sentința civilă nr. 1102/08.10.2019, Tribunalul Timiș a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența soluționării cauzei în favoarea Tribunalului București, secția de contencios administrativ și fiscal.

Pentru a pronunța această soluție, tribunalul a reținut că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 1072 din C. proc. civ., domiciliul reclamantului fiind în străinătate, astfel că este competent teritorial Tribunalul București.

2.2. Prin Sentința nr. 8145 pronunțată în data de 27.11.2019 de Tribunalul București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal, s-a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu și a fost declinată competența în favoarea Tribunalului Timiș, secția de contencios administrativ și fiscal.

S-a constatat ivit conflictul negativ de competență și s-a dispus suspendarea judecatei cauzei și înaintării dosarului Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, pentru soluționarea conflictului.

Pentru a pronunța această soluție Tribunalul București a constatat incidența dispozițiilor art. 111 din C. proc. civ.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență.

Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 pct. 2, art. 134, art. 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente.

Instanțele aflate în conflict au fost investite cu o acțiune în contencios administrativ privind anularea unei hotărâri adoptate de Consiliul Local Timișoara

Problema care a suscitat interpretări diferite o reprezintă împrejurarea că reclamantul are domiciliul în străinătate, situație nereglementată de dispozițiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 astfel cum au fost acestea modificate prin Legea nr. 212/2018 care prevăd că reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său.

Potrivit depozițiilor art. 1.072 din C. proc. civ., invocate de Tribunalul Timiș "(1) Când instanțele române sunt competente potrivit dispozițiilor cărții de față, competența se determină conform regulilor din prezentul cod și, după caz, a celor prevăzute în legi speciale.

(2) Dacă, în aplicarea prevederilor alin. (1), nu se poate identifica instanța competentă să judece cauza, cererea va fi îndreptată, urmând regulile de competență materială, la Judecătoria Sectorului 1 al Municipiului București, respectiv la Tribunalul București."

Or, reține Înalta Curte de Casație și Justiție că dispozițiile C. proc. civ. prevăd o normă specială prin care se poate stabili competenta în ipoteza în care reclamantul are domiciliul în străinătate, respectiv cele ale art. 111 care prevăd că Cererile îndreptate împotriva statului, autorităților și instituțiilor centrale sau locale, precum și a altor persoane juridice de drept public pot fi introduse la instanța de la domiciliul sau sediul reclamantului ori la instanța de la sediul pârâtului.

Pe de altă parte, se constată că dispozițiile art. 1072 din C. proc. civ. sunt incompatibile cu materia contenciosului administrativ, în condițiile în care se reglementează competenta materială în prima instanță a judecătoriei și a tribunalului, în timp ce art. 10 din Legea nr. 554/2004 reglementează competenta după emitent/valoare în favoarea tribunalelor administrativ-fiscale, respectiv a secțiilor de contencios administrativ și fiscal, ale curților de apel.

În același sens este și nota de fundamentare a Legii nr. 212/2018, adoptarea modificării textului art. 10 alin. (3) fiind generată de necesitatea păstrării distribuției cauzelor în materia contenciosului administrativ la nivel național.

În raport de aceste dispoziții speciale, instanța învestită cu soluționarea regulatorului de competentă, apreciază că din punct de vedere teritorial, competenta aparține instanței de la sediul pârâtului, respectiv Tribunalul Timiș.

Temeiul legal al soluției adoptate asupra conflictului de competență.

Pentru considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Tribunalului Timiș, secția de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența soluționării cauzei privind pe reclamantul A. în contradictoriu cu pârâții Primăria Municipiului Timișoara și Primarul Municipiului Timișoara în favoarea Tribunalului Timiș, secția contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 18 februarie 2020.

GGC - GV