ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 78/2017

Asupra cererii de revizuire de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin decizia nr. 197/R din 09 noiembrie 2016 a fost respins, ca nefondat, recursul declarat de către creditorul A., în calitate de administrator special al debitoarei S.C. B. S.R.L. împotriva sentinței civile nr. 538 din 22.09.2016 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr. x/2012.

Pentru a se pronunța astfel, instanța de control judiciar a reținut, în esență, că, sentința atacată este legală și temeinică, întrucât documentul contestat este cel cu nr. 1982/28.06.2016 prin care au fost aduse completări și rectificări la raportul rectificat nr. 2172/12.08.2015, astfel cum a fost rectificat prin înscrisul nr. 2879/30.10.2015. Judecătorul sindic a analizat toate motivele de nelegalitate cu care a fost învestit prin raportare la deciziile pronunțate în dosarele nr. x/2009 a49, a 46*, în mod legal respingând contestația ca nefondată.

S-a mai reținut că judecătorul sindic nu a soluționat cererea de înlocuire a lichidatorului judiciar, însă a reținut că această cerere a mai fost formulată în alte dosare asociate. Potrivit art. 22 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 are calitate de a solicita înlocuirea doar comitetul creditorilor.

Cu privire la această decizie a formulat cerere de revizuire recurentul- creditor A. și întemeiată în drept pe prevederile pct. 7 al art. 322 C. proc. civ.

Prin cererea formulată, revizuentul a susținut că în dosarul asociat a57, în mod eronat a fost admisă valabilitatea cererii nr. x din 28 iunie 2016 cu efecte asupra sancționării lichidatorului judiciar, soluție contrară celei din dosarul asociat a46* și în temeiul dispozițiilor art. 327 C. proc. civ. a solicitat admiterea cererii de revizuire.

Analizând cererea de revizuire, în raport de temeiul de drept invocat, Înalta Curte constată că este nefondată pentru considerentele care succed:

Prin decizia civilă nr. 172/2016 din 10 octombrie 2016 Curtea de Apel Galați, secția a II-a Civilă, a respins recursul declarat de contestatorul A. împotriva sentinței civile nr. 316 din 17 mai 2016 pronunțată de Tribunalul Galați.

Pentru a dispune astfel, Curtea de Apel a reținut că în mod legal a fost respinsă ca rămasă fără obiect contestația formulată împotriva raportului nr. x din 12 august 2016, constatând că acest raport nu produce efecte juridice în condițiile în care s-au întocmit alte rapoarte care înlătură dispozițiile cuprinse în acestea și față de care instanța s-a pronunțat prin sentința nr. 214/2016 a Tribunalului Galați.

Potrivit dispozițiilor art. 322 pct. 7 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri date de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere atunci când există hotărâri definitive potrivnice date de instanțe de aceleași grad sau de grade deosebite, în una și aceeași pricină, între aceleași părți, având aceleași calități procesuale.

Rațiunea reglementării cazului de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 7 C. proc. civ. derivă din necesitatea de a se înlătura nesocotirea principiului autorității de lucru judecat, atunci când instanțele au pronunțat soluții contrare în dosare diferite, dar având același obiect, aceeași cauză și aceleași părți.

Condițiile anterior menționate trebuie însă îndeplinite cumulativ, neîndeplinirea uneia dintre aceste cerințe ducând la respingerea cererii de revizuire.

Verificând hotărârile pretins contradictorii indicate de revizuent, Înalta Curte constată că acestea au fost pronunțate în litigii purtate între aceleași părți, având însă obiect distinct.

Astfel, primul litigiu în care s-a pronunțat decizia a cărei revizuire s-a solicitat, a privit completările și modificările aduse raportului nr. x din 12 august 2015 în urma soluționării contestației în dosarul asociat a49, în timp ce al doilea litigiu, în care s-a pronunțat decizia civilă nr. 172/2016 a avut ca obiect contestația formulată împotriva raportului nr. x/2015 și planului de distribuire nr. 2173/2015.

Prin urmare, Înalta Curte constată că cele două hotărâri pretins potrivnice nu sunt contradictorii, cererea de revizuire fiind nefondată atât din perspectiva îndeplinirii condițiilor de admisibilitate prevăzute de art. 322 pct. 7 C. proc. civ., respectiv existența triplei identități de cauză, obiect și părți, cât și în raport de rațiunea avută în vedere de legiuitor la edictarea textului legal, aceea de a evita pronunțarea de hotărâri contradictorii între aceleași părți, în aceeași cauză, cu același obiect, în dosare diferite.

Dintr-un alt punct de vedere se constată că din dispozițiile C. proc. civ. rezultă că, între alte condiții ce se cer a fi întrunite cumulativ pentru exercitarea oricărei căi de atac, este și cea privind existența unei hotărâri determinate ca atare de lege, susceptibilă a fi supusă controlului judiciar pe această cale.

Potrivit art. 322 alin. (1) C. proc. civ., "Revizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere" în cele nouă cazuri expres și limitativ prevăzute de legiuitor.

Din interpretarea dispozițiilor art. 322 alin. (1) C. proc. civ., rezultă că, obiect al revizuirii poate fi o hotărâre rămasă definitivă în instanța de apel sau prin neapelare, precum și o hotărâre dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, iară nu o hotărâre pronunțată, la rândul ei, într-un recurs respins ca inadmisibil.

Admisibilitatea căii extraordinare de atac a revizuirii, între alte condiții ce se cer a fi întrunite cumulativ, se examinează, restrictiv, în raport cu motivele de revizuire prevăzute de art. 322 din C. proc. civ., iar retractarea hotărârii atacate este condiționată de caracterul fondat al acestora.

Intenția legiuitorului la redactarea acestui text de lege a vizat în mod categoric controlul judiciar pe cale de retractare numai al hotărârilor suspuse deja reformării, în acest sens fiind și dispozițiile art. 322 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., care fac trimitere expresă la hotărârile date de o instanță de recurs atunci când evocă fondul.

Or, în speță, este de observat că, obiect al cererii de revizuire de față îl constituie decizia civilă nr. 197/R din 9 noiembrie 2016, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția a II-a civilă, prin respectiva decizie fiind respins, ca nefondat, recursul formulat de aceeași parte.

În atari condiții, decizia Curții de Apel Galați nu era susceptibilă de a face obiectul unei cereri de revizuire, nefiind o hotărâre dintre cele enumerate de art. 322 alin. (1) C. proc. civ., respectiv, o hotărâre rămasă definitivă în instanța de apel sau prin neapelare, sau o hotărâre dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, astfel că, sub acest aspect, se reține neîndeplinirea cumulativă a condițiilor cerute pentru exercitarea acestei căi de atac, căci, prin hotărârea revizuită, recursul declarat de către aceeași parte împotriva unei hotărâri irevocabile a fost respins, ca nefondat.

Așa fiind, în speță, decizia dată în recurs nu întrunește condițiile cerute de art. 322 alin. (1) și art. 322 pct. 7 C. proc. civ., situație în care nu este susceptibilă de a fi atacată cu revizuire, în această ipoteză, exercitarea căii extraordinare de atac fiind inadmisibilă.

Față de considerentele expuse, Înalta Curte va respinge cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei nr. 197/R din 9 noiembrie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2012.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei nr. 197/R din 9 noiembrie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2012.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 25 ianuarie 2017.