ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2032/2019

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1.1. Cererea de chemare în judecată

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, la data de 21.09.2015, reclamantul A., a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ordinul Tehnicienilor Dentari din România, anularea Hotărârii nr. 1/12.06.2015 a Comisiei de Disciplină din cadrul O.T.D.R. și a Deciziei din 14.08.2015 a Biroului Executiv al O.T.D.R., în privința aspectelor referitoare la reclamant, precum și a Răspunsului nr. x/21.08.2015, la contestația și plângerea prealabilă formulate de acesta împotriva Hotărârii Comisiei de Disciplină.

1.2. Soluția primei instanțe

Prin Sentința civilă nr. 218 din 15 noiembrie 2016, Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a respins excepția prematurității invocată de pârât, a admis acțiunea reclamantului, a anulat Hotărârea nr. 1/12.06.2015 a Comisiei de Disciplină din cadrul O.T.D.R., și Decizia din 14.08.2015 a Biroului Executiv al O.T.D.R., în privința aspectelor referitoare la reclamantul A., și a răspunsului nr. x/21.08.2015 la contestația formulată de reclamant.

A obligat pârâtul Ordinul Tehnicienilor Dentari din România să plătească reclamantului A., suma de 4.650 RON, cheltuieli de judecată.

2.1. Împotriva acestei hotărâri, pârâtul Ordinul Tehnicienilor Dentari, a formulat recurs, întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 din C. proc. civ., solicitând casarea hotărârii recurate și trimiterea cauzei instanței de fond, pentru rejudecare.

2.2. În argumentarea recursului său, pârâta Ordinul Tehnicienilor Dentari, susține că hotărârea atacată este afectată de motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 pct. 5 și 8 din C. proc. civ.

În ceea ce privește primul motiv de casare invocat, recurenta pârâtă afirmă că instanța fondului nu a analizat toate probele depuse de pârât în dosar, exemplificând recurenta procesul-verbal al comisiei de disciplină din 12.06.2015 și notele explicative date de reclamant, omisiune ce semnifică încălcarea încălcarea regulilor de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității.

În mod greșit a apreciat judecătorul fondului că hotărârea Comisiei de Disciplină încalcă prevederile art. 64 alin. (6) din Statutul ODTR, arătând recurenta pârâtă că această eroare este determinantă și a condus la anularea Hotărârii nr. 1 din 12.06.2015, a Comisiei de Disciplină. În acest sens, recurenta pârâtă arată că, în condițiile în care reclamantul intimat pierduse calitatea de membru ODTR, nu mai putea fi aplicată o sancțiune disciplinară unui tehnician dentar, acesta fiind motivul pentru care Comisia de Disciplină, a dispus doar o măsură administrativă de desesizare, trimițând Biroului Executiv al ODTR, propunerea de constatare a pierderii calității de tehnician dentar a reclamantului.

În legătură cu dreptul de exercitare a profesiei de tehnician dentar, recurenta pârâtă face trimitere la prevederile art. 7 și 10 din Legea nr. 96/2007, din cuprinsul cărora rezultă condițiile de fond pentru dobândirea calității de tehnician dentar și necesitatea deținerii autorizației de liberă practică/de exercitare a profesiei.

În același sens, recurenta pârâtă arată că numai persoanele înscrise în ODTR, pot practica profesia de tehnician dentar pe teritoriul României, calitatea de membru activ al ODTR, fiind dovedită cu certificatul de membru, însoțit de avizul anual eliberat conform reglementărilor interne și prin înscrierea în Registrul Unic al Tehnicienilor Dentari publicat pe site-ul ODTR.

În conformitate cu dispozițiile art. 1 din Regulamentul privind avizarea certificatului de membru al ODTR, avizarea acestui certificat se face anual și conferă tehnicianului dentar dreptul de a exercita profesia pe perioada avizului.

Astfel, în lipsa avizului, tehnicianul dentar pierde dreptul de exercitare a profesiei, context în care îi încetează calitatea de membru ODTR, conform dispozițiilor art. 45 din Legea nr. 96/2007.

În concret, în cauza de față reclamantul intimat a pierdut calitatea de tehnician dentar la data de 1 ianuarie 2015, aceasta fiind data de la care putea fi valabil avizul pe anul 2015, Comisia de Disciplină, constatând că până la data de 12 iunie 2015, reclamantul intimat nu obținuse avizul anual pe certificatul de membru ODTR.

Față de aceste considerente, recurenta pârâtă consideră că actele contestate de reclamantul intimat sunt legale, astfel că în mod greșit a fost admisă acțiunea acestuia de către instanța fondului.

Totodată, recurenta pârâtă a criticat și soluția de obligare la plata cheltuielilor de judecată, apreciind excesiv cuantumul cheltuielilor acordate de prima instanță.

Examinând recursul declarat de pârâtul Ordinul Tehnicienilor Dentari din România, Înalta Curte, constată că este nefondat, urmând a fi respins în consecință.

Sintetizând circumstanțele cauzei, Înalta Curte, constată că reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Ordinul Tehnicienilor Dentari din România, a solicitat anularea Hotărârii nr. 1/12.06.2015 a Comisiei de Disciplină din cadrul O.T.D.R., și a Deciziei din 14.08.2015 a Biroului Executiv al O.T.D.R.

În esență, reclamantul a arătat faptul că a fost cercetat disciplinar, urmare plângerii formulate împotriva acestuia de numitele B. și C., însă, deși acesta era obiect al sesizării, prin Hotărârea nr. 1/12.06.2015 a Comisiei de Disciplină din cadrul O.T.D.R nu este adoptată o soluție asupra plângerii disciplinare ci se constată pierderii dreptului domnului A., de exercitare a profesiei de tehnician dentar începând cu data de 1.01.2015 întrucât, apreciază Comisia, contrar art. 1 alin. (1) din Regulamentul privind Avizarea certificatului de membru al OTDR pentru anul 2015, acesta nu a dus la îndeplinire obligațiile de membru OTDR ce îi reveneau și nu a efectuat demersurile necesare pentru obținerea avizului aferent anului 2015, pe Certificatul de membru.

Această hotărâre a fost atacată de petent, iar în data de 14.08.2015, Biroul Executiv al OTDR, a adoptat o decizie care în dispozitiv cuprinde mai multe decizii luate față de contestator și anume, constatarea că acesta nu și-a îndeplinit până la data de 31.03.2015, obligațiile privind obținerea avizului pentru exercitarea profesiei de tehnician dentar pentru anul 2015, și nici obligațiile privind avizarea formei de exercitare în mod independent a profesiei și autorizarea laboratorului de către pârât.

Tot prin decizie, Biroul Executiv al pârâtului a constatat pierderea dreptului de exercitare a profesiei de tehnician dentar de către petentul A., începând cu data de 01.01.2015, conform art. 45 din Legea nr. 96/2007, și a luat act de încetarea calității de membru al OTDR al contestatorului.

S-a dispus de Biroul Executiv al OTDR, și radierea petentului din Registrul Unic al Tehnicienilor Dentari din România de la data emiterii deciziei.

Soluționând acțiunea formulată de reclamantul intimat împotriva celor două acte, instanța fondului constată că este întemeiată, în esență, pentru considerentul că hotărârea Comisiei de Disciplină încalcă prevederile art. 64 alin. (6) din Statutul OTDR.

În ceea ce privește decizia Biroului Executiv al OTDR, instanța fondului apreciază că este nelegală, întrucât respingerea contestației promovate de petentul A., împotriva Hotărârii nr. 1 a Comisiei de Disciplină încalcă prevederile art. 46 din Legea nr. 96/2007, ale art. 67 din Statutul OTDR, și art. 136 din Regulamentul de Organizare și Funcționare al OTDR (competența de soluționare a contestației disciplinare revenind Comisiei Superioare de Disciplină din cadrul Consiliului Național al OTDR, și nu Biroului Executiv al OTDR).

Cu privire la respingerea plângerii prealabile promovate de petentul A., de către pârât prin decizia din 14.08.2015, a Biroului Executiv al OTDR, curtea de apel constată că această soluție este nelegală, întrucât împrejurarea invocată de pârâtă(neobținerea avizului anual) nu conduce la pierderea calității de tehnician dentar ci are consecință suspendarea exercitării acestei profesii.

Analizând legalitatea hotărârii instanței de fond prin prisma criticilor formulate de recurenta pârâtă, Înalta Curte, constată că nu sunt incidente motivele de casare prevăzute de art. 488 pct. 5 și 8 din C. proc. civ.

În ceea ce privește motivul de casare referitor la încălcarea regulilor de procedură a căror nerespectare este sancționată cu nulitatea, Înalta Curte, constată că argumentele recurentului pârât, în sensul neluării în considerare a unor probe propuse de acesta, nu atestă îndeplinirea ipotezei prevăzute de art. 488 pct. 5 din C. proc. civ., critica recurentului pârât vizând, în realitate, o pretinsă netemeinicie a hotărârii și nu nelegalitatea acesteia.

Cu toate acestea, instanța de control judiciar constată că soluția de anulare a hotărârii pronunțate de Comisia de Disciplină este determinată de faptul că aceasta nu s-a pronunțat asupra sesizării disciplinare formulate de petentele B. și C., ci a înaintat Biroului Executiv al ODTR, propunerea de constatare a pierderii dreptului reclamantului intimat de a exercita profesia de tehnician dentar.

În aceste limite, hotărârea pronunțată nu este susceptibilă să producă nicio vătămare reclamantului intimat, cât timp valoarea acesteia este circumscrisă unei simple opinii, Comisia de Disciplină, neavând competența de a se pronunța asupra încetării calității de tehnician dentar, însă, instanța de control judiciar constată că recurenta pârâtă nu numai că nu a respins plângerea prealabilă și contestația disciplinară ca fiind inadmisibile pentru acest motiv ci prin decizia din 14 august 2015, a procedat la respingerea explicită atât a contestației dar și a plângerii prealabile formulate de reclamant, constatând că reclamantul a pierdut dreptul de exercitare a profesiei de tehnician dentar, pentru motivele menționate la punctele 1 - 3 din decizie. Totodată, recurenta pârâtă precizează în cuprinsul deciziei amintite faptul că aceasta poate fi atacată în termen de 30 zile de la comunicare la instanța de contencios administrativ competentă.

De aceea, invocarea excepției de prematuritate a acțiunii reclamantului raportat la faptul că reclamantul a formulat plângerea prealabilă împotriva acestei decizii cu o zi după introducerea prezentei acțiuni în contencios administrativ, nu poate fi valorificată în sensul respingerii acțiunii reclamantului ca fiind inadmisibilă, cât timp chiar recurenta pârâtă a apreciat, în cuprinsul deciziei Biroului Executiv din 14 august 2015, că reclamantul a urmat procedura prealabilă contestării măsurii încetării calității de membru OSDTR, reținând nu că ar fi inadmisibilă o atare procedură ci că este neîntemeiată.

În ceea ce privește măsurile efective dispuse prin decizia din 14.08.2015, a Biroului Executiv al O.T.D.R., instanța fondului a constatat faptul că lipsa avizului anual nu are consecința pierderii calității de tehnician dentar ci cel mult poate constitui temei pentru suspendarea exercitării dreptului de a profesa ca tehnician dentar.

Argumentele formulate de recurenta pârâtă la adresa legalității sentinței sub acest aspect nu sunt întemeiate, constatând instanța de control judiciar faptul că hotărârea reflectă o corectă aplicare a normelor de drept material incidente în cauză.

Potrivit dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 96/2007, profesia de tehnician dentar poate fi exercitată pe teritoriul României de orice persoană prevăzută la art. 1 alin. (1), care îndeplinește următoarele condiții:

a) este posesoare a unui titlu oficial de calificare în profesia de tehnician dentar, prevăzut de prezenta lege;

b) este aptă din punct de vedere medical pentru exercitarea acestei profesii;

c) nu are antecedente penale;

d) este membră a Ordinului Tehnicienilor Dentari din România.

Prin urmare, încetarea calității de tehnician dentar are loc numai în situația în care nu mai sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru dobândirea acestei calități.

Sigur că una din aceste condiții este aceea ca persoana interesată să exercite profesia de tehnician dentar să fie membru al ordinului profesional reprezentat de ODTR, însă, așa cum corect a sesizat și instanța de fond, circumstanțele cauzei nu atestă faptul că reclamantul a pierdut calitatea de membru al ODTR, și aceasta întrucât neîndeplinirea obligațiilor privitoare la avizarea anuală a certificatului de membru ODTR, conduce la suspendarea calității de membru ODTR și nu la pierderea acestei calități.

Prevederile art. 14 lit. d) din Statutul ODTR, nu lasă loc niciunui echivoc, fiind prevăzut explicit faptul că, în cazul neavizării anuale a certificatului de membru OTDR/a autorizației de exercitare a profesiei de tehnician dentar, după data expirării avizului anterior, calitatea de membru al Ordinului se suspendă, suspendarea putând fi aplicată de la data expirării avizului anual anterior și până la data îndeplinirii condiției de avizare.

Prin urmare, în contextul normativ mai sus analizat, neobținerea, de către reclamantul intimat a avizului anual pentru 2015, nu constituie un caz de încetare a calității de membru al ODTR, și în consecință, nici nu poate reprezenta temei pentru pierderea dreptului de exercitare a profesiei de tehnician dentar.

De aceea, argumentele recurentei pârâte, grefate pe faptul că dreptul de exercitare a profesiei de tehnician dentar este condiționat, între altele, de calitatea de membru ODTR al solicitantului, deși sunt principial corecte nu justifică măsura dispusă prin decizia Biroului Executiv ODTR, cât timp neobținerea avizului anual nu are consecința încetării calității de membru ODTR(inerentă dreptului de exercitare a profesiei de tehnician dentar) ci pe aceea a suspendării acestei calități până la obținerea avizului necesar.

Față de aceste considerente, instanța de control judiciar constată că nu este incident motivul de casare prevăzut de art. 488 pct. 8 din C. proc. civ., în ceea ce privește modalitatea de soluționare a cererii de anulare a Hotărârii nr. 1/12.06.2015, a Comisiei de Disciplină din cadrul O.T.D.R. și a Deciziei din 14.08.2015 a Biroului Executiv al O.T.D.R.

Cât privește critica recurentei la adresa cuantumului cheltuielilor acordate de prima instanță, Înalta Curte, apreciază că soluția instanței de fond, de obligare a recurentei la plata sumei de 4650 RON, reprezentând taxa judiciară de timbru și onorariu avocațial, este conformă prevederilor art. 451 - 453 din C. proc. civ., fiind dovedită atât realitatea avansării acestor cheltuieli cât și necesitatea acestora, afirmația recurentei, în sensul că onorariul avocațial este excesiv nefiind justificate în niciun mod.

Față de aceste considerente recursul va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de Ordinul Tehnicienilor Dentari din România, împotriva Sentinței nr. 218 din 15 noiembrie 2016, a Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 11 aprilie 2019.

GGC - OB