ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 16.01.2019

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 34/2019

HOTĂRÂRE
16.01.2019
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 34/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca la data de 16 februarie 2015, ulterior precizată și extinsă, reclamanții Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca și Municipiul Cluj-Napoca reprezentați prin Primar au solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâții A., B., C., D., E. S.A., Statul Român reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice și Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii S.A. - IFN:

- să constatate că imobilul situat în Cluj-Napoca, str. x, jud. Cluj, înscris în CF nr. x.-Cl-U9 (CF veche 59533) Cluj, nr. top. xS/LXXIV a trecut în proprietatea Statului Român în baza Deciziei nr. 88/08.04.1989;

- să constatate nulitatea absolută a actului de dobândire a imobilului nr. 495/04.03.2010 emis de B.N.P. F.;

- să dispună radierea din CF nr. x, nr. top. x Cluj de sub B3 a dreptului de proprietate al numiților A. și soția B., ca urmare a constatării nulității absolute a Actului de dobândite a imobilului nr. 495/04.03.2010 emis de B.N.P. F.;

- să dispună rectificarea CF nr. x, nr. top. x Cluj nr. 44375, nr. top. x în sensul radierii dreptului de proprietatea al pârâților A. și soția B. asupra imobilului menționat și înscrierea dreptului de proprietate al Statului Român în administrarea Consiliului Local al municipiului Cluj-Napoca;

- să dispună evacuarea persoanelor care ocupă imobilul, respectiv obligarea pârâților de rd. 1 și 2 la predarea liberă a imobilului menționat, cu cheltuieli de judecată.

Prin Sentința civilă nr. 430/2017 din 26 ianuarie 2017, pronunțată în Dosarul nr. x/2015 al Judecătoriei Cluj-Napoca, secția civilă, a fost respinsă cererea de chemare în judecată precizată și extinsă, formulată de reclamanții Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca și Municipiul Cluj-Napoca reprezentați prin Primar, în contradictoriu cu pârâții A., B., C. și D., E. S.A., Statul Român reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice și Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii S.A. - IFN. Au fost obligați reclamanții la plata către pârâtul A. a sumei de 4.750 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Prin Decizia civilă nr. 1725/A/2017 din 7 decembrie 2017, pronunțată de Tribunalul Cluj, secția civilă, a fost respins ca nefondat apelul declarat de Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca și Municipiul Cluj-Napoca împotriva Sentinței civile nr. 430/2017 din 26 ianuarie 2017. Au fost obligați apelanții să plătească intimatului A. și intimatei B. suma de 4.750 RON, cheltuieli de judecată în apel. A fost respinsă cererea intimaților G. privind cheltuielile de judecată. A fost admisă cererea formulată de apelanți și s-a dispus restituirea către aceștia a sumei de 5.730,39 RON, reprezentând taxă judiciară de timbru.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamanții.

Recursul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, la data de 03 septembrie 2018.

Înalta Curte a luat în examinare, cu prioritate, excepția necompetenței materiale asupra căreia, în temeiul art. 132 C. proc. civ. raportat la art. 494 din același cod, reține următoarele:

Recursul a fost declarat împotriva unei decizii pronunțate de Tribunalul Cluj, secția civilă, în apel, într-o cerere evaluabilă în bani în valoare de până la 200.000 RON.

Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii a statuat prin Decizia nr. 18/2018 din 01 octombrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. x/2018 și publicată în M. Of. nr. 965/14.11.2018:

"În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 96 pct. 3, art. 97 pct. 1 și art. 483 din C. proc. civ., competența de soluționare a recursurilor declarate împotriva hotărârilor pronunțate în apel de către tribunale, în cauzele având ca obiect cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 RON inclusiv, ca urmare a pronunțării Deciziei nr. 369 din 30 mai 2017 a Curții Constituționale, publicate în M. Of. nr. 582/20.07.2017, revine curților de apel."

Potrivit dispozițiilor art. 97 pct. 1 din C. proc. civ., "Înalta Curte de Casație și Justiție judecă recursurile declarate împotriva hotărârilor curților de apel, precum și a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege".

Așadar, prima teză a acestui text a atribuit instanței supreme competența de soluționare a recursurilor declarate împotriva hotărârilor curților de apel.

A doua teză a art. 97 pct. 1 din C. proc. civ. se referă la alte hotărâri, cum sunt cele ale Consiliului Superior al Magistraturii, ale Biroului Electoral Central, ale secțiilor Înaltei Curți de Casație și Justiție, în care instanței supreme îi revine competența de a soluționa recursuri, constituită fie în complet al unei secții, fie în Completul de 5 Judecători.

Organizarea ierarhică a instanțelor judecătorești, ce rezultă din art. 2 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și art. 94 - 97 din C. proc. civ., presupune ca învestirea instanțelor de control judiciar să se facă din treaptă în treaptă, instanțele superioare învestite cu soluționarea unei căi de atac de reformare putând infirma soluțiile pronunțate de instanțele inferioare.

Astfel, în condițiile reglementării actuale, competența trebuie atribuită prin aplicarea principiului organizării judecătorești în sistem ierarhic de tip piramidal, pentru a se împlini dezideratul realizării de către instanțe a controlului judiciar din treaptă în treaptă, dispozițiile legale relevând că un atare sistem, în materie procesual civilă, nu a fost abandonat prin noul C. proc. civ.

Înalta Curte are, de asemenea, în vedere dispozițiile art. 517 alin. (4) din C. proc. civ., potrivit cărora:

"Dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I."

De aceea, în condițiile pronunțării deciziei recurate de către Tribunalul Cluj, secția civilă, competența de soluționare a recursului aparține Curții de Apel Cluj, instanță în favoarea căreia aceasta urmează să fie declinată, în temeiul art. 132 alin. (1) și (3) C. proc. civ.

Admite excepția necompetenței materiale a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Declină competența de soluționare a recursului declarat de recurenții-reclamanți Municipiul Cluj-Napoca și Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca împotriva Deciziei civile nr. 1725/A/2017 din 7 decembrie 2017, pronunțate de Tribunalul Cluj, secția civilă, în favoarea Curții de Apel Cluj.

Fără nicio cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 ianuarie 2019.

Sursă