ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 04.06.2019

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2978/2019

HOTĂRÂRE
04.06.2019
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2978/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, la data de 26.05.2014, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Autoritatea de Supraveghere Financiară, în principal, anularea Deciziei de sancționare nr. x/27.02.2014 și deciziei privind soluționarea contestației nr. x/30.04.2016, iar, în subsidiar, înlocuirea amenzii de 7.100 RON cu avertisment.

Prin Sentința nr. 3136 din 20 octombrie 2016 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, s-a respins acțiunea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta Autoritatea de Supraveghere Financiară, ca nefondată.

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamantul A. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Recurentul solicită prin cererea sa admiterea recursului, casarea sentinței atacate și retrimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond și obligarea intimatei parate la plata cheltuielilor de judecată.

Criticile aduse hotărârii instanței de fond vizează următoarele aspecte:

Actul administrativ emis de ASF este denumit "decizie" pe când actul emis prin O.G. nr. 2/2001 este denumit "proces-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor".

Deși instanța de fond menționează faptul ca " ASF emite acte administrative unilaterale cu caracter individual, ce urmează regimul juridic special prevăzut de legea nr. 297/2004 privind piața de capital, adaugă "și în completare, de legea contenciosului administrativ nr. 554/2004".

Tocmai acest aspect a fost supus atenției instanței de fond, sancționarea ar fi trebuit să urmeze și procedura stabilită de O.G. nr. 2/2001, respectiv să conțină și elementele obligatorii prevăzute de această normă de drept.

Referitor la întrunirea condițiilor legale pentru a fi obligat la derularea ofertei publice și sancționat contravențional pentru nerespectarea acestei obligații.

Atestatul CNVM nr. x/07.09.2012, ca act administrativ de bază, menționat în preambulul tuturor deciziilor de sancționare emise de ASF București pentru reclamant, a fost atacat de către B. la Curtea de Apel București, dosar soluționat prin pronunțarea Sentinței civile nr. 765/20.02.2013 .

Curtea de Apel București a constatat legalitatea și temeinicia atestatului mai sus menționat - în ceea ce privește participarea la grupul prezumat a acționa concertat pentru contestatorului B. și nu a recurentului A.

Deși ASF a motivat toate deciziile de sancționare pe Atestatul CNVM nr. x/07.09.2012 "constatat legal și temeinic" de instanța de judecata, l-a modificat prin Decizia nr. x/12.09.2013.

Atestatul nr. x/07.09.2012 ASF a fost emis - ca urmare a unei analize -menționând faptul ca recurentul este prezumat a acționa concertat în privința C. SA împreună cu alți acționari, deoarece a "votat (...) identic cu entitățile din grupul D." în Adunarea Generala a Acționarilor din 21.04.2012.

Arată recurentul faptul că la aceasta adunare nu a fost prezent.

Modificarea atestatului nr. x/07.09.2012 ASF prin Decizia nr. x/12.09.2013 apare ilegală în condițiile art. 1 alin. (6) din legea nr. 554/2004, care menționează: "Autoritatea publică emitentă a unui act administrativ unilateral nelegal poate să solicite instanței anularea acestuia, în situația în care actul nu mai poate fi revocat întrucât a intrat în circuitul civil și a produs efecte juridice."

Astfel, singura posibilitate a organului administrativ emitent este de a revoca un act juridic sau eventual să-l supună controlului de legalitate instanței competente.

Revocarea unui act juridic administrativ însă, este condiționată sub un dublu aspect:

- actul administrativ nu a intrat în circuitul civil și

- actul administrative nu a produs efecte, în aplicarea principiului securității și stabilității raporturilor juridice.

Având în vedere că actul "rectificativ" a fost emis la 1 an distanță de la emiterea atestatului nr. 117/2012 și având în vedere că acesta a fost folosit pentru a emite Decizia nr. 147/2013, acesta nici măcar nu mai poate fi revocat, ca efect al situațiilor nou-create - emiterea Deciziei nr. 147/2013 care stabilește obligații tocmai în baza atestatului nr. 117/2012.

În speța de față, acțiunea de modificare a actului administrativ-atestatul nr. 117/2012 nu poate fi interpretat ca o simplă îndreptare de eroare materială.

Recurentul consideră că nu sunt întrunite nici condițiile pentru a fi prezumat de acțiune concertată raportat la prevederile art. 203 alin. (1),art. 2 alin. (1) pct. 23 din Legea nr. 297/2004 și dispozițiile art. 2 alin. (3) lit. d) din Regulamentul CNVM nr. 1/2006, cum s-a reținut de către CNVM, deoarece a votat "pentru" la punctele de pe ordinea de zi ca și grupul D., înfăptuind astfel o politică comună în privința C. SA, în cadrul majorării de capital și faptul că deține funcția de șef departament logistică și investiții în cadrul E. SA Slatina.

Modul de exercitare al dreptului de vot a exprimat interesul pe care l-a avut pentru ca societatea în care a investit să fie profitabilă și să încaseze dividendele aferente acțiunilor deținute.

Investițiile pe piața de capital au început încă din anul 2009.

Declarațiile din documentația întocmită pentru oferta publică de preluare obligatorie, existente la dosarul cauzei, puse la dispoziția ASF de către F. SA Galați (situație centralizată) conduc la concluzia că recurentul nu era printre aceste entități prezumate ca fiind concertate.

La data de 25.11.2015 ASF București a emis Decizia nr. 3501 prin care a stabilit o altă componentă a grupului care acționează concertat, din care reclamantul este exclus, deși era și este încă acționarul acestei societăți.

Aplicând dispozițiile Deciziei nr. 3501/25.11.2015 emisă de ASF și urmare a răspunsului nr. x/25.02.2016 al ASF, Consiliul de Administrație al C. SA a făcut publică lista acționarilor cu drepturile de vot suspendate - fiindu-le incidente dispozițiile art. 203 alin. (1) din Legea nr. 294/2004 - prin raportările din datele de 23.05.2016 și 01.09.2016 către ASF și BVB, spre informarea investitorilor - dovezi anexate.

În aceste condiții, consideră că există destule dovezi elocvente în susținerea exonerării reclamantului de sancțiunea cu amendă în cuantum de 70.000 RON, aplicată prin Decizia nr. x/27.02.2014.

Referitor la aplicarea mai multor sancțiuni pentru aceeași contravenție, a solicitat să se țină seama, instanța reținând că sancțiunea aplicată de către CNVM (ASF) este pentru o faptă continuată.

Hotărârea pronunțată de Curtea de Apel București a fost dată ignorând înscrisurile depuse, prin care s-a demonstrat că nu face parte din grupul prezumat că acționează concertat, nu a avut cunoștință de existența Atestatului nr. 117/2012 emis de către CNVM (actual ASF), nu îi este opozabilă Sentința nr. 846/2014 rămasă definitivă prin Decizia nr. 1990/2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție București.

A fost făcută dovada cu înscrisuri că nu face parte din grupul cu drepturi de vot suspendate, documente făcute publice, emise de către Consiliul de Administrație al emitentului C. SA Curtea de Argeș, nu este obligat să se supună dispozițiilor art. 203 din Legea nr. 297/2004 privind piața de capital, fapt recunoscut și de către ASF prin emiterea Deciziei nr. 3501/25.11.2015 și a Adresei nr. x/25.02.2016.

Instanța de fond a dat o hotărâre nelegală raportat la dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în sensul că hotărârea a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a normelor de drept material.

Intimata-pârâtă ASF a formulat întâmpinare și a solicitat respingerea recursului ca nefondat, reiterând apărările de la instanța de fond.

Analizând cererea de recurs, motivele invocate, normele legale incidente în cauză, Înalta Curte constată că nu este fondată pentru următoarele considerente:

În ceea ce privește nemotivarea Deciziei nr. x/27.02.2014 emisă de ASF - acest motiv de recurs nu este fondat

Actul administrativ de sancționare a fost motivat corespunzător cerințelor legale, iar Decizia nr. 156/2014 conține descrierea faptei contravenționale (constând în aceea că reclamantul, împreună cu persoanele cu care acționează în mod concertat, nu a derulat în termenul legal oferta publică de preluare obligatorie a SC C. SA), circumstanțele de fapt avute în vedere de emitent (prevederile Deciziilor nr. 147/27.06.2013, nr. 1079/22.11.2012 și nr. 30/18.01.2013; reclamantul, împreună cu persoanele cu care acționează în mod concertat, nu a derulat în termenul legal, oferta publică de preluare obligatorie a SC C. SA; reclamantul împreună cu ceilalți acționari menționați dețin 72,49% din capitalul social al SC C. SA, conform structurii Depozitarului Central la data de 06.01.2014), precum și temeiul juridic incident [dispozițiile art. 203 alin. (1), art. 271 și art. 273

2

alin. (1) pct. i) lit. c) din Legea nr. 297/2004].

Referitor la completarea Legii nr. 297/2004 cu prevederile O.G. nr. 2/2011 și Legea nr. 554/2004 - invocate de reclamant

Actul administrativ de sancționare a fost emis de ASF ca urmare a unei activități de analiză și investigare a faptelor constatate, în conformitate cu prerogativele acestei autorități, confirmate prin O.U.G. nr. 93/2012, modificate și completată și prin Legea nr. 297/2004 privind piața de capital.

Potrivit art. 278 alin. (1) din Legea nr. 297/2004, prevederile acestei legi derogă de la dispozițiile O.G. nr. 2/2001, privind regimul juridic al contravențiilor precum și de aplicare a sancțiunilor.

Prin legea-cadru în materie contravențională, legiuitorul a stabilit posibilitatea ca legile speciale să cuprindă prevederi referitoare și la alte sancțiuni principale sau complementare. În materia pieței de capital legea specială constituie O.U.G. nr. 93/2012 privind înființarea, organizarea și funcționarea ASF și Legea nr. 297/2004 privind piața de capital.

Legislația secundară elaborată în aplicarea Legii nr. 297/2004 privind piața de capital derogă de la prevederile O.G. nr. 2/2001 privind regimul contravențiilor.

În vederea cercetării condițiilor de facto și de iure a săvârșirii contravențiilor de pe piața de capital, ASF are competența recunoscută prin dispoziții exprese ale legii-cadru, în mod direct prin direcțiile de specialitate conform prevederilor art. 274 alin. (1) din Legea nr. 297/2004 privind piața de capital, cu modificările și completările ulterioare, săvârșirea contravențiilor prevăzute la art. 272 și 273

2

se constată de către C.N.V.M."

În considerarea îndeplinirii obiectivelor sale fundamentale și în scopul exercitării activității de supraveghere cu care este legal învestită, A.S.F., potrivit dispozițiilor art. 2 alin. (5) din Legea nr. 297/2004, are competența: "a) să verifice modul de îndeplinire a atribuțiilor și obligațiilor legale și statutare ale administratorilor, directorilor, directorilor executivi, precum și ale altor persoane în legătură cu activitatea entităților reglementate sau supravegheate" e) să efectueze controale la sediul entităților reglementate și supravegheate de A.S.F.;"

Mai mult, art. 212 alin. (1) din O.U.G. nr. 93/2012 prevede expres faptul că "încălcarea prevederilor prezentei ordonanțe de urgentă, a legislației care reglementează activitatea entităților reglementate și/sau supravegheate de A.S.F., precum și a reglementărilor și a actelor individuale emise în aplicarea acestora se constată de A.S.F, ca urmare a exercitării de către direcțiile de specialitate a unui control permanent, periodic sau inopinat.

Cu alte cuvinte, ASF poate aplica sancțiuni având ca temei juridic prevederile Legii nr. 297/2004 privind piața de capital și reglementările emise în aplicarea acesteia, dacă se constată că fapta reținută este calificată drept contravenție.

În cazul în speță, fapta reținută constituie contravenție potrivit prevederilor specifice pieței de capital (art. 203 alin. (1), art. 271, art. 273

2

alin. (1) pct. i) lit. c) din Legea nr. 297/2004.

Referitor la întrunirea condițiilor legale pentru a fi obligat să deruleze o ofertă publică și a fi sancționat pentru nerespectarea acestei obligații

Se reține în fapt că prin Decizia ASF nr. x/27.06.2013 s-a dispus sancționarea recurentului, în calitate de acționar al SC C. SA Curtea de Argeș, cu amendă în cuantum de 51.000 de RON și s-a reținut că acesta împreună cu persoanele cu care acționează în mod concertat, nu a derulat în termenul legal, oferta publică de preluare obligatorie a SC C. SA, încălcând astfel prevederile art. 203 alin. (1) din Legea nr. 297/2004.

Prin actul administrativ de sancționare a fost prevăzută obligația SC G. SA, SC H. SRL, SC I. SA, SC J. SA, SC K. SA, SC L. SA, doamna M., SC N. SRL, SC O. SA, SC P. SRL, SC Q. SA, SC R. SA, SC S. SA, SC T. SA, SC U. SA, SC V. SA, SC W. SA, SC X. SRL, B. și A., împreună cu persoanele cu care acționează în mod concertat au obligația să depună la A.S.F., în termen de cel mult 15 zile de la emiterea respectivei decizii, documentația aferentă ofertei publice de preluare a SC C. SA Curtea de Argeș, conform Deciziei CNVM nr. 1079/22.11.2012 și Deciziei CNVM nr. 30/18.01.2013.

Astfel, prin Decizia A.S.F. nr. x/27.06.2013, este reiterată obligația de ofertare în sarcina tuturor persoanelor prezumate că acționează în mod concertat în raport cu emitentul C. SA, reținându-se în sarcina recurentului sancțiunea cu amendă în cuantum de 51.000 Iei, având în vedere și Atestatul CNVM nr. x/07.09.2012.

Decizia A.S.F. nr. x/27.06.2013 a fost supusă controlului de legalitate al instanței și a făcut obiectul dosarului nr. x/2013, aflat pe rolul Curții de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal, reclamant fiind A. Prin Sentința civilă nr. 846/13.03.2014, instanța a respins acțiunea ca neîntemeiată, apreciind că prezumția de concertarea dovedită prin înscrisuri și întemeiată pe textele de lege incidente în speță este temeinică și legală.

Prin Decizia nr. 1990/16.06.2016, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursul declarat de recurent împotriva Sentinței civile nr. 846/13.03.2014, ca nefondat.

Prin efectul de lucru judecat al acestei decizii nu se poate spune că nu a existat obligația recurentului de a derula oferta publică. De subliniat că însuși recurentul a considerat că este hotărâtoare și are o înrâurire puternică asupra aprecierii legalității Deciziei ASF nr. A/156/27.02.2014 (Decizia nr. A/355/2016), solicitând suspendarea judecării prezentei cauze în fața instanței de fond până la soluționarea definitivă a cauzei ce a avut ca obiect anularea Deciziei nr. x/27.06.2013, precum și a Atestatului nr. 117/7.09.212, cerere care a fost admisă de instanța de fond în conformitate cu prevederile art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.

Motivul de recurs privind condițiile pentru a fi prezumat concertat - nu este fondat

Înalta Curte constată de asemenea că aceste condiții au fost îndeplinite în persoana recurentului.

Atestatul nr. x/07.09.2012 CNVM a fost supus controlului de legalitate al instanței și a făcut obiectul dosarului nr. x/2012, aflat pe rolul Curții de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal, reclamant fiind B. Prin Sentința civilă nr. 765/20.02.2013, instanța a respins acțiunea ca nefondată, apreciind că prezumția de concertarea dovedită prin înscrisuri și întemeiată pe textele de lege incidente în speță este temeinică și legală. Sentința este definitivă.

Și împrejurarea că prin Decizia nr. A/400/2013 - ASF a modificat din Atestatul nr. 117/2012 privind data adunării generale a acționarilor SC C. SA din 21.04.2012 în 14.01.2012, a fost tranșată prin Decizia nr. 1990/2016 a Înaltei Curți cu titlu irevocabil.

Pentru a fi valabil în materia contenciosului administrativ, un act juridic trebuie să îndeplinească anumite condiții, cum ar fi: actul trebuie să cuprindă motivele de fapt și de drept care au condus la emiterea acestuia.

Analizând actul administrativ cu luarea în considerare a aspectelor precizate se constată că Decizia ASF nr. A/156/27.02.2014 întrunește toate condițiile pentru încheierea sa valabilă, respectiv este emisă de o autoritate publică, în conformitate cu disp. art. 2 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 554/2004 privind piața de capital și a statutului ASF aprobat prin O.U.G. nr. 93/2012, este emisă în temeiul competențelor de supraveghere și investigare cu care ASF este învestită, este motivată atât în fapt cât și în drept și a fost comunicată persoanelor destinatare.

Motivul privind aplicarea mai multor sancțiuni pentru aceeași faptă este nefondat, având în vedere analogia faptelor imputate, a obligațiilor considerate neexecutate care s-au perpetuat mai mult timp.

Decizia A.S.F nr. A/156/27.02.2014 a fost emisă ca urmare a faptului că recurentul împreună cu persoanele cu care acționează în mod concertat nu a respectat prevederile art. 203 din Legea nr. 297/2004 și nici cele dispuse anterior prin Decizia A.S.F. nr. 147/27.06.2013 prin care a fost sancționat cu amendă în valoare de 51.000 RON în calitate acționar al C. SA Curtea de Argeș și prin care autoritatea pieței de capital a acordat un termen de grație de 15 zile de la emiterea respectivei decizii în care să se depună documentația aferentă ofertei publice de preluare obligatorie a SC C. SA în conformitate cu dispozițiile Deciziei CNVM nr. 1079/22.11.2012 și Deciziei CNVM nr. 30/18.01.2013.

Caracterul continuat al faptei constând în neexecutarea obligației de promovare a ofertei publice de preluare obligatorie și calificată drept contravenție de legislația pieței de capital a relevat lipsa diligentei în ceea ce privește derularea ofertei publice de preluare obligatorie.

Potrivit dispozițiilor art. 273 alin. (1) pct. (i) lit. c) din Legea nr. 294/2004 nerespectarea obligațiilor prevăzute de art. 203 referitoare la inițierea, în termenul prevăzut de lege, a unei oferte publice de preluare obligatorie constituie contravenție și se sancționează, pentru persoane fizice, prin excepție de la prevederile art. 8 din O.G. nr. 2/2001, cu amendă de la 50.001 RON la 500.000 RON, în cazul în care termenul legal a fost depășit cu mai mult de 60 de zile.

Este neîntemeiată și susținerea recurentului întemeiată pe dispozițiile art. 5 alin. (7) din O.G. nr. 2/2001, întrucât, pe de o parte sancțiunea contravențională este fundamentată pe nerespectarea obligațiilor prevăzute de art. 203 din Legea nr. 297/2004 referitoare la inițierea, în termenul prevăzut de lege, a unei oferte publice de preluare obligatorie, iar pe de altă parte, nu este vorba despre un element constitutiv al unei noi contravenții, ci despre caracterul continuat al faptei constând în neexecutarea obligației legale de promovarea ofertei publice de preluare, actul normativ mai sus menționat prevăzând posibilitatea ASF de a aplica sancțiuni, atunci când destinatarul unei decizii anterioare prin care se dispune intrarea în legalitate, nu se conformează cerințelor legii.

Temeiul legal al soluției adoptate în recurs

Față de cele arătate mai sus, în conformitate cu prevederile art. 496 C. proc. civ., se va respinge recursul ca nefondat.

Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva Sentinței nr. 3136 din 20 octombrie 2016 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 4 iunie 2019.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2020-03-12
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1583/2020
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cadrul procesual Prin acțiunea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. x/2013 din 26.09.2013 reclamantul A. a solicitat
ÎCCJ 2019-11-27
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5947/2019
Ședința publică din data de 27 noiembrie 2019 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Circumstanțele cauzei. Cererea de chemare în judecată. Prin acțiunea înregistrată inițial pe rolul Tribun
ÎCCJ 2016-12-08
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3489/2016
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Sesizarea instanței de fond. Prin cererea adresată Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, reclamantul A. a chema
ÎCCJ 2019-05-24
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2781/2019
Ședința publică din data de 24 mai 2019 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Cererea de chemare în judecată Prin cererea formulată reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Autoritatea d
ÎCCJ 2018-05-23
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2127/2018
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București, se
Sursă