ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 841/2019

HOTĂRÂRE

18.04.2019

CAMERĂ

civil_1

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2019
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 841/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)

Asupra conflictului negativ de competență, reține următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Bistrița la data de 15.05.2018, reclamanta SC A. SRL a solicitat ca instanța să pronunțe o hotărâre prin care să fie autorizată reclamanta să efectueze, pe cheltuiala pârâtului B., demersurile de radiere din circulație a autovehiculului marca C., cu nr. de înmatriculare x, cu prezentarea documentelor prevăzute expres de lege în fața pârâtei SPCRPCÎV din cadrul Instituției Prefectului Județului Bistrița-Năsăud.

În motivare, reclamanta a arătat că la data de 26.09.2017 a fost pronunțată Sentința civilă nr. 2564/2017 de către Judecătoria Bistrița, în Dosarul nr. x/2017, prin care a fost admisă cererea, în sensul obligării pârâtului B. să efectueze demersurile necesare în vederea transcrierii dreptului de proprietate asupra autovehiculului marca C., având nr. de identificare x, nr. de înmatriculare x, pe numele său.

După rămânerea definitivă a acestei hotărâri, reclamanta l-a notificat pe pârât la data de 01.03.2018, prin executor judecătoresc, în vederea îndeplinirii obligației stabilite în sarcina sa, însă acesta nu s-a conformat, motiv pentru care a formulat prezenta acțiune.

În drept, a invocat prevederile art. 194 și următoarele din C. proc. civ. și art. 1528 și 1674 din C. civ.

Prin Sentința nr. 2800 din 2 noiembrie 2018, Judecătoria Bistrița, secția civilă a admis excepția de necompetență teritorială invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a acțiunii formulate de reclamanta SC A. SRL în favoarea Judecătoriei Reghin.

În motivare, a reținut incidența art. 107 alin. (1) din C. proc. civ., potrivit căruia cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.

Judecătoria a constatat că, în prezenta cauză, domiciliul pârâtului B. este în localitatea Ibănești, județul Mureș.

Totodată, instanța a reținut și că nu are relevanță că acțiunea este formulată și în contradictoriu Instituția Prefectului Bistrița-Năsăud, întrucât nu există nicio cerere în legătură cu aceasta.

Instanța a constatat că, la momentul de față, reclamanta nu deține împotriva pârâtului un titlu executoriu prin care să fie autorizată ca, pe cheltuiala debitorului, să execute ea însăși ori să facă să fie executată obligația de a face (potrivit art. 903 din C. proc. civ.) și nici nu s-a declanșat procedura de executare silită a sentinței judecătorești, fiind astfel incidente, din punct de vedere al competenței teritoriale, dispozițiile art. 107 alin. (1) din C. proc. civ., anterior redate.

Învestită prin declinare, Judecătoria Reghin a pronunțat Sentința nr. 7 din 9 ianuarie 2019, prin care a admis excepția necompetenței teritoriale, a declinat competența de soluționare a cererii de chemare în judecată în favoarea Judecătoriei Bistrița. A suspendat din oficiu judecata cauzei și a dispus înaintarea dosarului instanței competente în vederea soluționării conflictului negativ de competență.

În motivare, a arătat că Judecătoria Bistrița a invocat în mod nelegal excepția necompetenței teritoriale, în condițiile în care pârâții nu au invocat excepție, prin întâmpinare, prin raportare la art. 107 din C. proc. civ.

În subsidiar, instanța a reținut incidența art. 112 alin. (1) din C. proc. civ., potrivit căruia, în cazul în care sunt mai mulți pârâți, competența este alternativă, în raport de faptul că pârâtul Instituția Prefectului are sediul în Bistrița.

Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Potrivit art. 112 alin. (1) din C. proc. civ. "Cererea de chemare în judecată a mai multor pârâți poate fi introdusă la instanța competentă pentru oricare dintre aceștia; în cazul în care printre pârâți sunt și obligați accesoriu, cererea se introduce la instanța competentă pentru oricare dintre debitorii principali".

În cauză, prin cererea înregistrată la data de 15 mai 2018 pe rolul Judecătoriei Bistrița, reclamanta SC A. SRL a chemat în judecată pe B. și pe Instituția Prefectului Județului Bistrița Năsăud-Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor.

Așadar, potrivit textului de lege mai sus citat, oricare dintre instanțele de la sediul pârâților este competentă a soluționa cererea de chemare în judecată.

Prin depunerea cererii la Judecătoria Bistrița, reclamanta a învestit în mod legal această instanță, fixând în mod definitiv competența în favoarea acesteia, cum prevede art. 116 din C. proc. civ.

Pentru aceste motive, competența de soluționare a cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta SC A. SRL revine Judecătoriei Bistrița, ca primă instanță sesizată.