ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 830/2019
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 830/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin Sentința civilă nr. 227/16.02.2018, Tribunalul Timiș, secția I civilă, a respins cererea de repunere în termen, a admis excepția tardivității contestației și a respins ca tardivă contestația formulată de contestatoarea A. în contradictoriu cu intimații Municipiul Timișoara, Primarul Municipiul Timișoara și Consiliul Local al Municipiului Timișoara și a respins cererea contestatoarei privind obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată.
Prin Decizia civilă nr. 126 din data de 13.09.2018 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția I civilă, decizie definitivă, s-a respins apelul declarat de reclamantă împotriva Sentinței civile nr. 227/16.02.2018 pronunțată de Tribunalul Timiș, secția I civilă.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs contestatoarea A., indicând dispozițiile art. 488 pct. 8 din C. proc. civ.
Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, a procedat, la data de 20 februarie 2019, la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, iar prin raport s-a apreciat că recursul nu este admisibil.
La data de 20 februarie 2019, Completul de filtru C4, constatând că raportul întrunește condițiile art. 493 alin. (3) din C. proc. civ., a dispus comunicarea acestuia, pentru ca părțile să își exprime punctele de vedere, astfel cum prevăd dispozițiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ.. Potrivit dovezilor aflate la dosarul de recurs, raportul asupra admisibilității în principiu a recursului a fost comunicat părților litigante, care nu au înțeles să depună punct de vedere la raport.
Constatându-se încheiată această etapă a procedurii de filtru, dosarul a fost înaintat completului de judecată în vederea stabilirii termenului pentru soluționarea căii de atac.
S-a fixat termen pentru judecarea recursului la data de 18 aprilie 2019, în temeiul art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., fără citarea părților.
Analizând recursul formulat, Înalta Curte constată că este inadmisibil, pentru următoarele considerente:
Prin demersul judiciar, reclamanta A. a solicitat instanței admiterea cererii de repunere în termen privind contestația formulată în temeiul art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, anularea dispoziției nr. 778/2009 emisă de Primarul municipiului Timișoara și constatarea calității contestatoarei de persoană îndreptățită la acordarea despăgubirilor.
Prin urmare, acțiunea reclamantei are ca obiect contestația împotriva unei dispoziții emise în soluționarea notificării formulate în baza Legii nr. 10/2001, fiind astfel incidente dispozițiile înscrise în art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, astfel cum a fost modificat prin art. XII din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluționării proceselor, potrivit cărora "Hotărârea tribunalului este supusă recursului, care este de competența curții de apel."
Reiese, deci, că potrivit art. 26 alin. (3) din Legea specială nr. 10/2001, hotărârea tribunalului de soluționare a contestației împotriva deciziei sau a dispoziției motivate de respingere a notificării este supusă recursului de competența curții de apel.
După intrarea în vigoare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., aceste prevederi trebuie însă coroborate cu dispozițiile alin. (1) și (2) ale art. 7 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., publicată în Monitorul Oficial al României nr. 365 din 30 mai 2012, care prevăd următoarele:
"(1) Dacă prin prezenta lege nu se prevede altfel, ori de câte ori printr-o lege specială se prevede că hotărârea judecătorească de primă instanță este "definitivă", de la data intrării în vigoare a C. proc. civ., aceasta va fi supusă numai apelului la instanța ierarhic superioară.
(2)Dispozițiile alin. (1) se aplică și în cazul în care printr-o lege specială se prevede că hotărârea judecătorească de primă instanță este "supusă recursului" sau că "poate fi atacată cu recurs" ori, după caz, legea specială folosește o altă expresie similară."
Din interpretarea sistematică a dispozițiilor legale sus menționate, rezultă că singura cale de atac împotriva hotărârilor pronunțate de tribunal în materia Legii nr. 10/2001 este apelul.
Pentru argumentele expuse, din coroborarea prevederilor art. 634 alin. (1) pct. 4 din C. proc. civ. cu cele ale art. art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, astfel cum au fost modificate prin art. XII din Legea nr. 202/2010, cu referire la art. 7 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a C. proc. civ., rezultă că decizia recurată este definitivă, nefiind supusă prin lege cenzurii căii de atac a recursului.
Legalitatea căilor de atac, prevăzută expres de dispozițiile art. 457 alin. (1) din C. proc. civ., presupune faptul că o hotărâre judecătorească poate fi supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta. Așa fiind, în afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești.
Această regulă are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție arătând că mijloacele procesuale prin care poate fi atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar și că exercitarea acestora trebuie făcută în condițiile legii, cu respectarea acesteia.
În cauza supusă analizei, natura pretenției dedusă judecății, respectiv contestație împotriva dispoziției emisă în procedura Legii nr. 10/2001, se circumscrie dispozițiilor art. 26 alin. (3) din actul normativ evocat, astfel cum au fost modificate prin art. XII din Legea nr. 202/2010, astfel încât, hotărârea curții de apel nu este supusă recursului.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul formulat de reclamanta A. împotriva Deciziei nr. 126/A din 13 septembrie 2018 a Curții de Apel Timișoara, secția I civilă.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 aprilie 2019.