ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 14.11.2019

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2109/2019

HOTĂRÂRE
14.11.2019
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2109/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)

Asupra conflictului negativ de competență;

Prin cererea de valoare redusă înregistrată la 4 februarie 2019, pe rolul Judecătoriei Câmpina sub nr. x/2019, reclamanta A. SA a chemat în judecată pe pârâtul B. solicitând obligarea acestuia la plata următoarelor sume: 305,12 RON - debit, reprezentând facturi fiscale restante, 1.178,55 RON - clauze penale reprezentând contravaloare echipamente, 200 RON reprezentând justa despăgubire - taxa instalare/activare serviciu - C.; cu cheltuieli de judecată.

2.1. Prin Sentința nr. 2799 din 10 iulie 2019, Judecătoria Câmpina, secția civilă a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cererii de valoare redusă formulată de reclamanta A. SA. împotriva pârâtului B., în favoarea Judecătoriei Sectorului 6 București.

Pentru a pronunța această hotărâre, Judecătoria Câmpina a reținut că cererea formulată de reclamantă este una din cele prevăzute de art. 121 C. proc. civ., soluționarea acesteia fiind în competența exclusivă a instanței de la domiciliul consumatorului (în speță domiciliul pârâtului).

După cum rezultă din contractul încheiat între părți locația unde s-a instalat serviciul prestat de reclamantă se află în municipiul București, str. x, aceasta fiind și adresa de facturare.

În actul adițional încheiat la 14 octombrie 2015, s-a indicat adresa pârâtului ca fiind municipiul București, str. x, iar din declarația acestuia dată la aceeași dată reiese că locuiește în mod legal, începând cu 15 septembrie 2015, în imobilul indicat, care nu se află în circumscripția Judecătoriei Câmpina.

2.2. Învestită cu soluționarea cauzei prin declinare de competență, Judecătoria Sectorului 6 București, secția civilă, prin Sentința nr. 5914 din 17 septembrie 2019, a admis excepția necompetenței sale teritoriale, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Câmpina.

Pentru a se pronunța astfel, Judecătoria Sectorului 6 București, secția civilă a avut în vedere faptul că în ceea ce privește soluționarea cererilor formulate de un profesionist împotriva unui consumator, în lipsa alegerii de competență, după nașterea dreptului la despăgubire, competența teritorială este absolută și aparține judecătoriei în a cărei circumscripție domiciliază pârâtul.

Din evidențele Direcției Evidența Populației rezultă că pârâtul are domiciliul în municipiul Câmpina, județul Prahova, iar părțile nu au ales competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 6 București, ulterior nașterii dreptului la despăgubire, așa încât declarația pârâtului din 15 septembrie 2015, în fața unui reprezentant al reclamantei, la momentul încheierii contractului de furnizare de servicii, nu face dovada domiciliului în fapt al reclamantului, astfel cum a reținut Judecătoria Câmpina, cu atât mai mult cu cât, acțiunea a fost înregistrată pe rolul instanței în data de 04 februarie 2019, așa încât în lipsa altor elemente certe, singurul domiciliu ce poate fi avut în vedere este chiar domiciliul înregistrat în evidențele publice, fiind singura adresă la care se poate realiza procedura de citare a pârâtului, pentru respectarea dreptului la apărare.

Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 pct. 2 și art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente.

Conflictul negativ de competență cu a cărui soluționare este învestită a fost generat de interpretarea diferită pe care instanțele de judecată aflate în conflict au dat-o noțiunii de domiciliu.

Instanța a fost sesizată cu o cerere de valoare redusă, iar, potrivit art. 1028 alin. (2) din "Titlul X. Procedura cu privire la cererile de valoare redusă" din C. proc. civ., competența teritorială în cazul unor astfel de cereri se stabilește potrivit dreptului comun.

Prevederile art. 107 alin. (1) C. proc. civ. stabilesc că:

"Cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel".

Totodată, potrivit dispozițiilor art. 121 C. proc. civ., cererile formulate de un profesionist împotriva unui consumator pot fi introduse numai la instanța domiciliului consumatorului.

În privința noțiunii de domiciliu se reține că, din punct de vedere procesual, dispozițiile legale menționate trebuie interpretate în sensul că prin domiciliu se înțelege acela unde se găsește în fapt persoana în cauză, pentru a-i putea fi asigurat și respectat dreptul la apărare și pentru a se putea facilita administrarea probatoriului în vederea soluționării cererii.

De asemenea, aceste dispoziții legale trebuie raportate la noțiunea de domiciliu, astfel cum este definită de art. 87 C. civ., în capitolul referitor la identificarea persoanei fizice.

Conform art. 87 C. civ., "domiciliul unei persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor și libertăților sale civile, este acela unde aceasta declară că își are locuința principală".

Din cuprinsul contractului de furnizare de servicii nr. x din 14 octombrie 2015, încheiat între reclamanta A. SA și pârâtul B., rezultă locația unde urmează să fie instalat și furnizat serviciul de C., respectiv București, str. x, aceasta fiind și adresa de facturare (dosarul Judecătoriei Câmpina).

În actul adițional din 14 mai 2019, se menționează adresa pârâtului ca fiind în București, str. x, iar în declarația dată pe proprie răspundere reiese că acesta locuiește la această adresă din 15 septembrie 2015 .

Cum la data sesizării instanței, respectiv 4 februarie 2019, pârâtul figura cu locuința efectivă în București, str. x, localitate aflată sub jurisdicția Judecătoriei Sectorului 6 București, în conformitate cu dispozițiile art. 121 din C. proc. civ., aceasta este instanța competentă teritorial a soluționa cererea de valoare redusă.

Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 6 București.

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 6 București.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 14 noiembrie 2019.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2026-02-25
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 342/2026
cauza, în raport de prevederile art. 121 C. proc. civ., care fac referire la domiciliul consumatorului. III. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție Înalta Curte, competentă să soluționeze conflictul conform art. 133
ÎCCJ 2019-02-13
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 224/2019
Asupra conflictului negativ de competență de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la data de 08.11.2017 pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 București, reclamanta SC A. SRL a chemat în judecată pe pârâta SC B. SA, solicitând
ÎCCJ 2018-01-23
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 117/2018
Ședința publică din data de 23 ianuarie 2018 Asupra conflictului negativ de competență de față, din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la 21 martie 2017, pe rol
ÎCCJ 2025-05-15
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1123/2025
Ședința publică din data de 15 mai 2025 După deliberare, asupra conflictului de competență de față, constată următoarele: 1. Cererea de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 București la 11 august
ÎCCJ 2022-02-09
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 285/2022
cință, văzând prevederile legale mai sus citate, precum și obiectul acțiunii și calitatea părților, instanța a reținut că reclamanta are calitatea de profesionist, iar pârâtul de consumator, astfel încât, s-a apreciat că se impune declinare
Sursă