ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1465/2010

Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la data de 06 martie 2006, reclamanta M.F. a chemat în judecată pe pârâții Primăria Municipiului Pitești, prin Primar, Primarul Municipiului Pitești și SG D. SA, solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să desființeze dispoziția din 02 februarie 2006 și să dispună restituirea în natură a terenului în suprafață de 663 mp situat în Municipiul Pitești, județul Argeș. În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că prin Decretul nr. 843 din 25 octombrie 1966 i-a fost expropriată suprafața de 900 mp teren - curți construcții, precum și casa situată pe acest teren, situate în Pitești, județul Argeș. Până în prezent Primarul Municipiului Pitești i-a restituit suprafața totală de 237 mp, alcătuită din două parcele a câte 140 mp și respectiv 97 mp, însă pârâtul refuză să-i restituie și diferența până la 900 mp, deși aceasta nu este afectată de amenajări publice.

Mai solicită reclamanta, în situația în care pe teren nu se mai regăsește în întregime suprafața de 663 mp, pentru diferență să fie despăgubită în echivalent bănesc. Reclamanta a arătat că a înțeles să cheme în judecată și SC D. SA întrucât se pretinde că parcela de 27 mp este afectată de amenajări de utilitate publică, respectiv este traversată de o conductă de gaze proprietatea sa. Cu privire la imobilul casă, reclamanta a arătat că aceasta era construită din cărămidă, finisată, învelită cu țiglă, fiind compusă din 3 camere, hol, baie, cămară și verandă. A mai arătat că nu mai este în posesia vreunui document privind suma încasată și pe care urmează să o restituie și nu este de acord decât cu despăgubiri bănești.

Prin întâmpinarea formulată, pârâta SC D.S.R. SRL a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive în ceea ce o privește. În motivare, pârâta a susținut că nu are calitate procesuală întrucât acțiunea are ca obiect plângere în baza Legii nr. 10/2001, respectiv contestația formulată de reclamanta M.F. împotriva dispoziției emisă de Primarul Municipiului Pitești, privind restituirea în natură a unui imobil teren situat în Pitești, județul Argeș, preluat abuziv în anul 1966. Tribunalul Argeș, prin sentința civilă nr. 178 din 19 septembrie 2008, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a SG D.S.R. SRL București și a constatat că această pârâtă nu are calitate procesuală. A admis în parte plângerea formulata de redamantâ, a anulat in parte Dispoziția din 02 februarie 2006 emisă de Primarul Municipiului Pitești și a constatat că petenta M.F.

este îndreptățită la restituirea în natură a terenului în suprafață de 107 mp., respectiv S.3 - în mărime de 57 mp. și SA în mărime de 50 mp, conturate cu portocaliu pe schița anexă la raportul de expertiză întocmit de expert tehnic D.V., aflat la filele 108 - 110 la dosarul cauzei, ce face parte integrantă din dispozitivul sentinței. Totodată, a fost menținută în rest Dispoziția din 02 februarie 2006. În adoptarea acestei soluții, analizând cu prioritate, potrivit art. 137 alin. (1) C. proc. civ., excepția lipsei calității procesuale pasive a SG D.S.R. SA, instanța de fond a reținut că reclamanta M.F. a formulat contestație împotriva dispoziției din 2 februarie 2006 emisă de Primarul Municipiului Pitești, privind restituirea în natură a imobilului - teren în suprafață de 663 mp situată în Pitești, județul Argeș.

Cum pârâta SC D.S.R. SA nu este proprietara terenului în litigiu și cum dispoziția contestată nu este emisă de această pârâtă, ci de Primarul Municipiului Pitești, instanța a constatat că SC D.S.R. SA nu are calitate procesuală pasivă în cauză. În temeiul Legii nr. 10/2001 reclamanta a formulat notificare prin care a solicitat restituirea în natură a unei părți din terenul în suprafață de 900 mp și despăgubiri bănești pentru restul terenului afectat de construcții, precum și pentru imobilul casă demolat, situat în Pitești, județul Argeș. Prin dispoziția din 02 februarie 2006 emisă de Primarul Municipiului Pitești a fost respinsă cererea de restituire în natură a imobilului teren situat în Pitești, pe motiv că acesta este ocupat de construcții noi și alte amenajări de utilitate publică, zona funcțională a acestuia și conducte cu gaze și canalizare.

A fost respinsă cererea de acordare de despăgubiri bănești pentru imobilul teren și construcții, întrucât această măsura reparatorie excede prevederilor legale. S-a propus acordarea de măsuri reparatorii în echivalent, constând în despăgubiri acordate în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, pentru suprafața de 363 mp, ce reprezintă diferența dintre terenul expropriat de 600 mp și terenul de 237 mp cu cât reclamanta a fost pusă în posesie, precum și pentru construcția în prezent demolată în suprafață de 73 mp Dispoziția din 2006 a fost emisă după intrarea în vigoare a Legii nr. 247/2005. S-a reținut ca reclamanta are calitatea de persoană îndreptățită la restituire, în sensul cerut de dispozițiile art. 3 din Legea nr. 10/2001, întrucât prin Decretul nr. 843 din 25 octombrie 1966 a fost expropriată cu suprafața de 600 m.p.

teren și 73 mp construcții, imobile situate în Pitești, județul Argeș (filele 70 - 71). Reclamanta a fost pusă în posesie pe vechiul amplasament cu suprafața totală de 237 mp, formată din două parcele de 140 mp și respectiv 97 mp. Expertul a identificat, după stabilirea limitei și aliniamentului de expropriere, suprafața de 600 mp ce a făcut obiectul măsurii de preluare a imobilului de către stat și a concluzionat că, în afară de cei 140 mp ce i-au fost restituiți reclamantei, acesteia i se mai poate restitui și suprafața de 107 mp compusă din două parcele de 57 mp și respectiv 50 mp conturate cu portocaliu în planul de situație.

Atât din schița anexă la raportul de expertiză tehnică cât și din schița efectuată în completarea acestui raport de expertiză, a rezultat că terenul de 27 mp ce desparte parcela S.l de 140 mp de parcela S.2 de 97 mp este traversat de o rețea de alimentare cu gaz ce deservește blocurile 44 și 45. Potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, în cazul în care pe terenurile pe care s-au aflat construcții preluate în mod abuziv s-au edificat noi construcții autorizate, persoana îndreptățită va obține restituirea în natură a părții din teren rămasă liberă, iar pentru suprafața ocupată de construcții noi, cea afectată servitutilor legale și altor amenajări de utilitate publică a localităților urbane și rurale, măsurile reparatorii se stabilesc în echivalent.

Deci, pentru suprafața ocupata de construcții noi și cea afectată servituti legale și alte amenajări de utilitate publică, se acordă despăgubiri în condițiile legii speciale. În art. 10.3 din H.G.

nr. 250/2007 pentru aprobarea Norme Metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001 se arată că sintagma amenajări de utilitate publică ale localităților urbane și rurale are în vedere acele suprafețe de teren afectate unei utilități publice, respectiv suprafețele de teren supuse amenajării destinate a deservi nevoilor comunității, și anume căile de comunicații, dotări tehnico-edilitare, subterane (conducte de alimentare cu apă, gaze, petrol, etc), amenajări de spații verzi din jurul blocurilor de locuit, etc. Având în vedere că suprafața de 27 mp situată între parcela S.l și parcela S.2 este traversată de o rețea de alimentare cu gaze ce deservește blocurile, precum și dispozițiile legale mai sus menționate, instanța a constatat că această suprafață nu poate fi restituită în natură reclamantei.

La ultimul termen de judecată, reclamanta a depus la dosarul cauzei un set de înscrisuri, printre care și un act de vânzare din care rezultă că autorii săi I.D. și G. au deținut în Pitești suprafața de 900 mp. Întrucât acest înscris nu a fost transpus în teren în cadrul unei expertize tehnice de specialitate, iar reclamanta a arătat instanței că nu mai solicită alte probe în dovedirea dreptului său, precum și faptul că exproprierea s-a realizat pe numele reclamantei pentru suprafața de 600 m.p., instanța nu a reținut acest înscris.

Cererea reclamantei de acordare a despăgubirilor bănești pentru imobilul - construcție și pentru terenul ce nu poate fi restituit în natură a fost privită ca neîntemeiată, întrucât dispoziția atacată a fost emisă după intrarea în vigoare a Legii nr. 247/2005, iar legea specială reparatorie, în forma republicată și modificată, reglementează doar două categorii de masuri reperatorii în echivalent: compensarea cu alte bunuri sau servicii și respectiv despăgubiri acordate în condițiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005 și a Normelor Metodologice de aplicare a Titlului VII aprobate prin H.G. nr. 1095/2005.

Având în vedere că art. 1 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 republicată consacră principiul restituirii în natură a imobilelor preluate abuziv și numai în cazul în care această măsură nu este posibilă se acordă despăgubiri, iar apartenența terenurilor la domeniul public nu împiedică restituirea în natură a acestora, precum și constatările expertului în sensul că cele două parcele S.3 și S.4 în suprafață totală de 107 m.p. sunt libere și pot fi restituite reclamantei, instanța, conform acestor dispoziții legale și în baza art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, a admis în parte plângerea formulată de reclamantă, în modalitatea mai sus prezentată.

Pe cale de consecință, observând că în conformitate cu dispozițiile art. 2 alin. (7) din Legea nr. 10/2001, în cazul exproprierii măsurile reparatorii constau în compensarea cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent de către entitatea investită cu soluționarea notificării, cu acordul persoanei îndreptățite sau despăgubiri acordate în condițiile legii speciale, privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, s-a constatat că pentru diferența de teren până la 600 m.p., respectiv suprafața de 256 mp și construcția demolată, reclamanta este îndreptățită la despăgubiri în condițiile Legii nr. 247/2005. Împotriva sentinței civile nr. 178 din 19 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Argeș, au formulat în termen apel pârâții Municipiul Pitești prin primar, Primarul Municipiului Pitești și Primăria Municipiului Pitești, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea apelului se arată că în mod greșit s-a admis acțiunea reclamantei și s-a dispus restituirea în natură a terenului de 107 mp, format din două suprafețe de 57 mp și 50 mp. Terenul nu poate fi restituit în natură, întrucât acesta nu este teren liber, fiind afectat de traversarea unei conducte de gaze, existând posibilitatea să fie și conducte de apă, situație neverificată însă. Această stare de fapt este confirmată de probele administrate în cauză, așa încât se impune admiterea apelului și pe fond respingerea acțiunii. 2. Prin Decizia civilă nr. 59/ A din 2 martie 2009 pronunțată de Curtea de apel Pitești, secția civilă pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie, s-au respins ca nefondate apelurile declarate în cauză, pentru următoarele motive: Potrivit dispozițiilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 republicată, de regulă imobilele preluate în mod abuziv se restituie în natură.

Principiul înscris în acest articol trebuie să guverneze restituirea în natură a terenurilor libere, care se află într-una din situațiile prevăzute de alin. (2) și (3) ale art. 10 din Legea nr. 10/2001. Cu expertiza efectuată în cauză de expert D.V. (fila. 108, 110), instanța a stabilit porțiunile de teren ce pot fi restituite în natură și care nu sunt afectate de utilități publice, pe schiță fiind arătat traseul conductei de gaze (fila 110). Această stare de fapt este confirmată și de expertiza efectuată în cauză de expert ing. D.I. (fila 200 - 202), părțile nefăcând obiecțiuni la această lucrare. De aceea a și fost restituită în natură doar o parte de teren, respectiv suprafețele de 50 mp și 57 mp, întrucât pentru restul instanța a apreciat în raport de probele dosarului că nu sunt îndeplinite condițiile cerute de lege pentru restituirea în natură.

Împotriva deciziei de apel au formulat cerere de recurs pârâții - apelanți, în susținerea căreia au arătat următoarele: Cu ocazia judecării apelului s-a solicitat instanței să se verifice dacă terenurile restituite în natură sunt libere în sensul arătat de art. 2 alin. (3) din Legea nr. 10/2001. Nu s-a ținut cont de faptul că terenul în litigiu este ocupat de construcții noi, zona funcțională a acestuia, precum și conducte de gaze și canalizare. Nu s-a luat în considerație critica de apel în sensul că din probatoriul administrat în cauză, inclusiv din raportul de expertiză dispus în cauză, reiese faptul ca terenul în litigiu este afectat de conducte de gaze și de conducte de apă. Expertul desemnat în cauză a înțeles să cerceteze situația de fapt din teren numai în ceea ce privește existența unor detalii de sistematizare la suprafața acestuia; la efectuarea expertizei trebuia să participe și specialiști ai SC A.C.

SA. A nalizând decizia de aței în raport de criticile formulate, Înalta Curte constată că recursul este nefondat în considerarea celor ce succed. Potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, fostul proprietar poate obține restituirea în natură a terenului rămas liber, iar pentru cel ocupat de construcții noi, autorizate, cel afectat servitutilor legale și altor amenajări de utilitate publică ale localităților urbane și rurale, măsurile reparatorii se stabilesc în echivalent. Cu referire la raporturile de expertiză efectuate în cauză, s-a confirmat de instanța de apel sentința primei instanțe, în sensul că terenurile restituite în natură sunt libere, fiind indicat clar pe schiță traseul conductei de gaze.

A reținut totodată instanța că părțile nu au formulat obiecțiuni la ultimul raport de expertiză, care a fost dispus în cauză de prima instanță în completarea celui inițial. În raport de această situație de fapt, care nu mai poate fi reapreciată de instanța de recurs, se constată că instanța de apel a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, sus­menționate. Critica referitoare la expertiza tehnică efectuată în cauză nu se circumscrie dispozițiilor art. 304 C. proc. civ. Constatând, prin urmare, că în cauză s-a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor legale incidente, din perspectiva art. 304 pct. 9 C. proc. civ., Înalta Curte urmează să facă aplicarea și a art. 312 alin. (1) C. proc.

civ. și să dispună respingerea recursului ca nefondat.

PENTRU ACESTE

MOTIVE ÎN NUMELE LEGII D E C I D E Respinge recursul formulat de pârâții Municipiul Pitești, prin primar, Primarul municipiului Pitești și Primăria municipiului Pitești împotriva Deciziei nr. 59/ A din data de 11 martie 2009 a Curții de Apel Pitești, secția civilă, conflicte de muncă și asigurări sociale, minori și de familie, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 5 martie 2010.