ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3587/2019

Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Obiectul acțiunii și hotărârea primei instanțe sesizate Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Roman la data de 13 iunie 2018, Municipiul Roman a solicitat înlocuirea amenzii ce a fost aplicată contravenientei A., domiciliată în Roman, prin procesul-verbal nr. x încheiat la data de 15 august 2005 de Poliția T.F.Iași, cu obligarea acesteia la prestarea unei activități în folosul comunității, întrucât contravenienta nu are posibilități de a achita amenda.

Prin Sentința nr. 2192 din data de 13 septembrie 2018 Judecătoria Roman a admis excepția necompetenței sale teritoriale invocate din oficiu și a declinat în favoarea Judecătoriei Pașcani competența de soluționare a cererii de înlocuire a amenzii contravenționale aplicată prin procesul-verbal de contravenție nr. x încheiat la data de 15 august 2005 de Poliția T.F.Iași, cu muncă în folosul comunității, formulată de petentul Municipiul Roman în contradictoriu cu intimata A. . Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut incidența dispozițiilor art. 129 alin. (2) pct. 3 și 132 alin. (1) C. proc. civ. raportate la art. 39 indice 1 din O.G. nr. 2/2001, conform cărora soluționarea cererii de înlocuire a amenzii cu muncă în folosul comunității este de competența instanței în circumscripția căreia s-a săvârșit contravenția.

2. Hotărârea celei de-a doua instanțe Prin Sentința nr. 317 din data de 15 februarie 2019 Judecătoria Pașcani a admis excepția necompetenței sale teritoriale invocată de U.A.T. Municipiul Roman, a declinat competența de soluționare a cererii în favoarea Judecătoriei Roman, a constatat ivit conflict negativ de competență între Judecătoria Roman și Judecătoria Pașcani, a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului negativ de competență ivit și a dispus suspendarea cauzei până la soluționarea definitivă a acestuia. Pentru a dispune astfel, instanța a avut în vedere temeiul juridic al acțiunii, precizat neechivoc în cuprinsul cererii introductive de instanță, respectiv art. 9 alin. (3) din O.G.

nr. 2/2001, care instituie obligația organului de specialitate al unității administrativ-teritoriale de a solicita instanței înlocuirea amenzii cu sancțiunea prestării unei activități în folosul comunității, din cauza imposibilității de executare silită a amenzii. 3. Considerentele Înaltei Curți asupra regulatorului de competență Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 pct. 2, 134 și 135 alin. (1) C. proc.

civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente pricinii: Petentul Municipiul Roman a solicitat instanței transformarea amenzii contravenționale în muncă în folosul comunității, arătând că intimata A. nu a achitat în termen de 30 de zile amenda contravențională în cuantum de 140 RON, aplicată prin procesul-verbal nr. x încheiat la data de 15 august 2005 de Poliția T.F.Iași, executarea silită a acesteia nefiind posibilă din cauza nedeținerii de bunuri urmăribile și nerealizării de venituri susceptibile popririi. Față de obiectul acțiunii, competența de soluționare a acesteia se stabilește potrivit art. 9 alin. (3) din O.G.

nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, modificat prin art. I din O.G. nr. 17 din 26 august 2014, acesta fiind și temeiul de drept indicat de petent în cuprinsul cererii. Potrivit textului de lege sus-menționat, în cazul în care contravenientul persoană fizică nu a achitat amenda în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a sancțiunii și nu există posibilitatea executării silite, organul de specialitate al unității administrativ-teritoriale prevăzut la art. 39 alin. (2) lit. a) în a cărui rază teritorială domiciliază contravenientul va sesiza instanța judecătorească în a cărei circumscripție domiciliază acesta, în vederea înlocuirii amenzii cu sancțiunea obligării contravenientului la prestarea unei activități în folosul comunității, ținându-se seama de partea din amendă care a fost achitată.

Așadar, pentru stabilirea instanței competente în astfel de litigii, se are în vedere domiciliul contravenientului persoană fizică, care nu a achitat amenda, acțiunea fiind promovată de unitatea administrativ teritorială în a cărei rază teritorială domiciliază contravenientul, nefiind aplicabile dispozițiile art. 39 1 din O.G. nr. 2/2001. Întrucât intimata A. are domiciliul în jud. Neamț, în circumscripția teritorială a Judecătoriei Roman, acestei instanțe îi revine competența de soluționare a cauzei. Pentru considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Judecătoriei Roman.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe petentul Municipiul Roman - prin primar în contradictoriu cu intimata A., în favoarea Judecătoriei Roman. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 25 iunie 2019. GGC - CL