ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1045/2020

Analizând actele dosarului și încheierea atacată, reține următoarele:

Prin încheierea din 10.12.2019, Curtea de Apel Galați, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, în baza art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., a suspendat judecata apelului declarat de A. împotriva încheierii din 16.09.2019 pronunțată de Tribunalul Vrancea, secția I civilă, într-o cerere de reexaminare.

Împotriva acestei încheieri, reclamantul a declarat recurs, solicitând soluționarea litigiului de către instanța supremă, pentru aflarea adevărului cu privire la acordarea sporului de fidelitate.

În motivare, a prezentat pe larg argumente referitoare la situația personală, susținând că din punct de vedere financiar nu își permite angajarea unui avocat, că starea de sănătate i s-a agravat și că suma încasată cu titlu de pensie îi este insuficientă.

Înalta Curte a invocat, din oficiu, excepția nulității recursului, în temeiul art. 489 alin. (2), raportat la art. 486 alin. (1) lit. d) și alin. (3) C. proc. civ., asupra căreia reține următoarele:

Articolul 486 alin. (1) lit. d) și alin. (3) C. proc. civ. prevede că cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea nulității, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, iar potrivit art. 489 alin. (2) C. proc. civ., recursul este nul dacă motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Astfel, din interpretarea dispozițiilor legale evocate, rezultă că recurentul era obligat să își configureze criticile de nelegalitate față de dispoziția de suspendare a judecății apelului dispusă prin încheierea atacată.

Analiza cererii de recurs relevă însă că recurentul nu a prezentat nicio critică împotriva măsurii de suspendare a cursului judecății apelului, care să poată fi circumscrisă motivelor de recurs prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ. dimpotrivă, titularul căii de atac exercitate a prezentat argumente de natură personală, care nu au aptitudinea de a releva nelegalitatea dispoziției de suspendare a judecății, pe care curtea de apel a adoptat-o în condițiile lipsei de la dezbateri a părților, fără ca vreuna dintre acestea să fi solicitat ca judecata să se desfășoare și în lipsă.

De altfel, simpla exercitare a căii de atac a recursului nu este suficientă pentru a analiza legalitatea încheierii recurate, lipsa motivelor de recurs ori neîncadrarea celor prezentate în ipotezele cuprinse în art. 488 C. proc. civ. fiind sancționată de art. 489 alin. (2) C. proc. civ. cu nulitatea căii extraordinare de atac.

Nulitatea recursului intervine nu numai atunci când motivele de recurs lipsesc cu desăvârșire, ci și în cazul motivării necorespunzătoare, care, de asemenea, nu constituie o motivare în sens procedural, respectiv atunci când nu se arată și nu se dezvoltă motivele de nelegalitate. Aceasta este situația în speță, deoarece afirmațiile recurentului din cuprinsul cererii de recurs nu reprezintă o motivare a căii de atac exercitate, în sensul exigențelor prevăzute de art. 486 alin. (1) C. proc. civ.

Față de considerentele precedente, întrucât accesul la justiție presupune respectarea cerințelor formale în legătură cu promovarea căii de atac, Înalta Curte, dând eficiență prevederilor art. 489 alin. (2) C. proc. civ., raportat la art. 486 alin. (1) lit. d) și alin. (3) C. proc. civ., va anula recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva încheierii din 10.12.2019, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr. x/2019.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 17 iunie 2020.