ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1043/2020
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1043/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)
Analizând actele de la dosar și decizia atacată, reține următoarele:
Prin decizia nr. 1286/11.06.2019, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, constituită în complet de filtru, a anulat recursul declarat de recurenta-pârâtă S.C. A. S.R.L., prin lichidator judiciar C.I.I. B., împotriva deciziei civile nr. 377/Ap/28.03.2018, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția Civilă.
Împotriva acestei decizii, S.C. A. S.R.L., prin lichidator judiciar C.I.I. C., a promovat o contestație în anulare, solicitând anularea ei și, în consecință, soluționarea recursului pe fond.
Contestatoarea a susținut că decizia atacată este rezultatul unei erori materiale, atât în ceea ce privește mandatul de reprezentare al lichidatorului judiciar, cât și în ceea ce privește mandatul de reprezentare a avocatului D., în sensul că ambii aveau calitatea de reprezentant, calitatea ce izvorăște atât din lege, cât și din desemnarea de către judecătorul-sindic prin încheiere și care dăinuie până la momentul înlocuirii.
A mai arătat că, potrivit art. 11 din Legea nr. 85/2006, până la pronunțarea unei încheieri de înlocuire a lichidatorului nu poate fi reținută lipsa calității de reprezentant, astfel cum eronat a constatat instanța. Contestatoarea a afirmat că la data de 09.07.2019 a intervenit înlocuirea acestuia, iar la 11.06.2019 calitatea de lichidator judiciar a societății revenea C.I.I. B..
Sub acest aspect, a mai arătat că, în condițiile în care lichidatorul judiciar nu ar mai fi avut această calitate, instanța de recurs avea obligația să procedeze la citarea recurentei, în vederea semnării cererii de recurs, potrivit art. 196 C. proc. civ.
În ceea ce privește calitatea de reprezentant a avocatului D., contestatoarea a susținut că acesta avea mandat de reprezentare pentru toate căile de atac, inclusiv pentru recurs, contractul de asistență juridică fiind validat de către adunarea creditorilor.
În continuare, contestatoarea a mai relevat că în condițiile în care s-ar aprecia lipsa calității de reprezentant a lichidatorului și avocatului ales, atunci la termenul din 11.06.2019, când a fost anulat recursul, ar fi trebuit citată.
În drept, a invocat prevederile art. 503 alin. (1) și (2) pct. 2 C. proc. civ.
Prin întâmpinarea formulată, intimata S.C. E. S.R.L., prin administratori judiciari F. S.P.R.L. și G. S.P.R.L. a invocat excepția inadmisibilității contestației în anulare, în argumentarea căreia a susținut că motivele invocate de către contestatoare nu se încadrează în prevederile art. 503 alin. (2) pct. 2 C. proc. civ., erorile invocate nefiind unele materiale. De asemenea, a mai invocat excepția lipsei calității de reprezentant legal a lichidatorului judiciar C.I.I H., susținând că acesta nu mai deține această calitate și că a fost înlocuit de către judecătorul-sindic prin încheierea din 03.03.2020, precum și excepția lipsei calității de reprezentant convențional a avocatului D., deoarece a fost angajat de către o persoană ce nu deține calitatea de reprezentant legal, în lipsa aprobării din partea comitetului creditorilor.
Înalta Curte a invocat din oficiu excepția inadmisibilității contestației în anulare, dar în temeiul altor argumente decât cele prezentate de către intimata-reclamantă, care în concret vizează art. 503 și art. 493 alin. (5) C. proc. civ.
Examinând în mod prioritar această excepție, reține următoarele:
Potrivit art. 503 alin. (1) C. proc. civ., hotărârile definitive pot fi atacate cu contestație în anulare atunci când contestatorul nu a fost legal citat și nici nu a fost prezent la termenul când a avut loc judecata. De asemenea, art. 503 alin. (2) pct. 2 C. proc. civ. prevede că hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație în anulare când dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale.
Pe de altă parte, potrivit art. 493 alin. (5) teza I C. proc. civ., "în cazul în care completul este în unanimitate de acord că recursul nu îndeplinește cerințele de formă, (…) anulează sau, după caz, respinge recursul printr-o decizie motivată, pronunțată fără citarea părților, care nu este supusă niciunei căi de atac".
Textul de lege anterior evocat stabilește că nu sunt supuse niciunei căi de atac hotărârile pronunțate de instanța supremă, în complet de filtru, prin care recursul este anulat sau respins pentru neîndeplinirea unei cerințe formale sau de admisibilitate.
Așa fiind, hotărârile instanței supreme, pronunțate în complet de filtru, în cadrul procedurii prevăzute de art. 493 alin. (5) C. proc. civ., nu pot forma obiect al căilor de atac de retractare, așadar nici al contestației în anulare.
Pentru aceste motive, în temeiul art. 493 alin. (5) teza I, raportat la art. 508 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge ca inadmisibilă contestația în anulare formulată de contestatoarea S.C. A. S.R.L., prin lichidator judiciar C.I.I. C..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca inadmisibilă contestația în anulare formulată de contestatoarea S.C. A. S.R.L., prin lichidator judiciar C.I.I. C., împotriva deciziei nr. 1286/11.06.2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă.
Fără nicio cale de atac.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 17 iunie 2020.