ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3777/2019

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, la data de 13.05.2015, reclamantul A. PFA, în contradictoriu cu pârâta Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, a solicitat anularea procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare înregistrat sub nr. x/13.10.2014, anularea Deciziei de soluționare a contestației înregistrate sub nr. x/27.11.2014, precum și a tuturor celorlalte acte care au stat la baza emiterii acestora, ca netemeinice și nelegale. A mai solicitat suspendarea măsurilor dispuse prin titlul de creanță - procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare, până la soluționarea cauzei.

Prin Sentința civilă nr. 23 din 03 februarie 2016, Curtea de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a respins cererea de suspendare pentru nedepunerea cauțiunii; a admis acțiunea formulată de reclamantul A. PFA în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale și a dispus anularea deciziei de soluționare a contestației și a procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare din 13.10.2014 privind proiectul "Modernizarea exploatației zootehnice Sălcioara".

Împotriva Sentinței civile nr. 23 din 03 februarie 2016 pronunțate de Curtea de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs pârâta Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea spre rejudecare către instanța de fond, potrivit art. 497 C. proc. civ., iar, în subsidiar, reținerea cauzei spre rejudecare și casarea hotărârii recurate, iar pe cale de consecință, respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiate.

În motivarea recursului a prezentat situația de fapt susținând că beneficiarul nu a respectat planul de afaceri, sens în care a făcut referire la schimbarea locației creșterii animalelor în tabăra de vară, de asemenea, nu a respectat condițiile generale privind creșterea în siguranță a animalelor și condițiile minime de igienă și nu a făcut dovada că are în proprietate întreaga exploatație agricolă și nici nu a prezentat documente care să ateste dreptul real principal de proprietate al clădirilor din exploatație, ceea ce duce la nerespectarea criteriului de eligibilitate E3.

A arătat că aprecierea instanței de fond conform căreia "odată ce a fost încheiat contractul de finanțare se presupune că documentația anexată proiectului era completă", iar "în cazul în care se descoperă contrariul, acest aspect nu poate constitui temei al rezilierii contractului potrivit dispozițiilor art. 3 alin. (1)" încalcă norma legală și contractuală incidentă deoarece, potrivit art. 5 alin. (3) lit. f) din O.U.G. nr. 13/2006, articol menținut și în O.U.G. nr. 41/2014, una dintre principalele atribuții ale APDRP (AFIR) era/este:

"efectuarea de controale, ori de câte ori se consideră necesar, la beneficiarii proiectelor finanțate prin SAPARD și FEADR, după efectuarea plății, pentru a stabili dacă eligibilitatea și condițiile acordării ajutorului financiar nerambursabil continuă să fie respectate."

Astfel, pe parcursul derulării contractului de finanțare, modul de implementare a proiectului face obiectul unor controale efectuate de Direcția Control și Antifraudă din cadrul A.P.D.R.P., Autoritatea de Audit a Curții de Conturi a României, alte instituții naționale abilitate (D.L.A.F., D.N.A.), precum și comisii din partea Uniunii Europene (OLAF). De asemenea, pe lângă verificările efectuate pe fluxul de implementare a unui proiect de către serviciile de specialitate din cadrul Agenției, există și alte niveluri de control efectuate de direcțiile/instituțiile menționate mai sus, al căror scop îl reprezintă atât verificarea conformității și eligibilității proiectelor și a beneficiarilor, evaluării și selecției proiectelor, respectarea modului de atribuire a contractelor de achiziții și realitatea plăților, cât și verificarea modului de lucru al serviciilor de specialitate, ocazie cu care, în situația în care se constată abateri de la prevederile contractului de finanțare, legislației naționale și de la condițiile de acordare a finanțării în cadrul Programului FEADR stipulate în Programul Național de Dezvoltare Rurală 2007 - 2013, se procedează la stabilirea debitului și recuperarea acestuia în conformitate cu legislația națională în vigoare.

Structurile AFIR efectuează verificări strict în baza unor proceduri interne acreditate, fapt ce nu însemnă că în situația în care ulterior sunt efectuate alte controale aprofundate de către compartimente specializate sau chiar instituții externe cu atribuții de control, beneficiarul este exonerat de răspundere pentru documentele depuse sau acțiunile întreprinse.

Cu privire la situația neobservării sau chiar a aprecierii diferite anterioare de către autoritățile de monitorizare invocă jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene - Cauza C-465/10 - Hotărârea Ministre de l'lnterieur, de l'Outre-mer, des Collectivites territoriales et de l'lmmigration din 21 decembrie 2011, aplicându-se prin analogie raționamentul din Cauza C-94/05 - Hotărârea Emsland-Starke GmbH din 16 martie 2006.

Conform acestor hotărâri, "nerespectarea de către o autoritate contractantă, care beneficiază de o subvenție FEDR, a normelor privind atribuirea contractelor de achiziții publice prevăzute de Directiva 92/50, cu ocazia atribuirii contractului care are ca obiect realizarea acțiunii subvenționate, constituie o "abatere" în sensul articolului 1 din Regulamentul nr. 2988/95, chiar dacă autoritatea națională competentă nu putea să ignore, cu ocazia acordării acestei subvenții, că beneficiarul decisese deja cărui prestator urma să îi încredințeze realizarea acțiunii subvenționate."

În Cauza C-94/05 - Hotărârea Emsland-Starke GmbH din 16 martie 2006, Curtea a reținut totodată, că principiul protecției încrederii/așteptării legitime nu poate fi invocat împotriva unei dispoziții clare a dreptului comunitar și nici comportamentul unei autorități naționale însărcinate cu aplicarea dreptului Uniunii, care este contrar acestuia din urmă, nu poate crea, pentru un operator economic, o încredere legitimă privind posibilitatea de a beneficia de un tratament contrar acestui drept comunitar.

Rezultă că interpretarea instanței este una eronată deoarece recurenta, la identificarea unei nereguli, nu are posibilitatea, ci obligația să revină asupra deciziei luate și să aplice corecțiile necesare.

Intimatul-reclamant A. PFA a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului și menținerea sentinței recurate, cu obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată.

A invocat tardivitatea formulării recursului în situația în care ar fi fost depus cu depășirea termenului de 15 zile, calculat de la data comunicării sentinței recurate.

Pe fondul cauzei a arătat, în esență, că finanțarea nu a fost acordată sub rezerva verificării ulterioare a îndeplinirii condițiilor de eligibilitate, ci doar după verificarea și constatarea îndeplinirii criteriilor de eligibilitate, pe baza documentației anexate la proiect și a verificărilor efectuate de autoritate, iar nu în baza unei declarații pe proprie răspundere, de îndeplinire a criteriilor.

Raportul de control întocmit de experții din cadrul pârâtei nu a identificat abateri, astfel că procesul-verbal de nereguli nu se putea întemeia pe acest act.

II. Soluția instanței de recurs

Analizând sentința recurată prin prisma motivului de recurs invocat, a apărărilor din întâmpinare și a dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, față de următoarele considerente:

2.1. Argumentele de fapt și de drept relevante

Între Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (în prezent, AFIR), în calitate de autoritate contractantă, și PFA A., în calitate de beneficiar, a fost încheiat Contractul de Finanțare nr. x/06.06.2013 având ca obiect acordarea finanțării nerambursabile de către autoritatea contractantă pentru punerea în aplicare a proiectului "Modernizarea Exploatației Zootehnice Sălcioara".

Prin procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x 302/13.10.2014, întocmit de AFIR, s-a stabilit în sarcina beneficiarului o creanță bugetară rezultată din nereguli de 106.668 RON. La cap. 5 al acestui proces-verbal, intitulat "Prezentarea aspectelor verificate", se menționează că planul de afaceri al reclamantului pentru anul 0 are ca obiect principal de activitate creșterea animalelor, fiind înregistrat cu un număr de 80 de porcine, magazie de cereale și grajduri. Pentru magazia de cereale și grajdurile existente nu au fost depuse documente justificative din care să rezulte că sunt în proprietatea fermierului A. sau închiriate. În această situație, punctajul atribuit la criteriul S3 - Dacă solicitantul are în proprietate exploatația agricolă - nu trebuia acordat, astfel punctajul solicitantului A. ar fi fost de 35 de puncte, caz în care proiectul nu s-ar fi aflat pe lista proiectelor selectate pentru finanțare. Se mai precizează că în planul de afaceri prezentat în cererea de finanțare, beneficiarul și-a propus dezvoltarea exploatației agricole pe care o deținea la data depunerii cererii de finanțare (prin modernizarea adăposturilor și clădirilor pentru producție), la acea dată deținea 80 de porcine pe care le-a înregistrat în baza de date a DSVSA. În planul de afaceri nu se preconizează creșterea animalelor în tabăra de vară, din fotografiile prezentate nu se văd condițiile necesare pentru creșterea în siguranță a porcinelor, iar condițiile minime de igiena și siguranța animalelor nu pot fi respectate, beneficiarul nu a prezentat documentele de identificare a efectivului de animale, nu există dovezi că efectivul de porcine a fost crotaliat. Nu a fost respectat contractul de finanțare - art. 1 alin. (1) din Anexa I la contract - Prevederi generale.

Proiectul beneficiarului A. a primit nejustificat la criteriul de selecție 30 de puncte, condițiile de creștere a porcinelor în "tabăra de vară" nu sunt conform planului de afaceri stabilit de beneficiar, astfel proiectul nu trebuia să primească finanțare, ultimul punctaj pentru finanțare fiind de 55 de puncte pentru sesiunea iunie- iulie 2012. Beneficiarul a încălcat art. 3 alin. (1) nerespectând prevederile acestuia, respectiv beneficiarul se obliga să respecte pe toată durata contractului criteriile de eligibilitate și de selecție înscrise în Planul de afaceri, parte integrantă din cererea de finanțare.

La cap. 6 al procesului-verbal, intitulat "Motivele de fapt", s-a consemnat că pentru magazia de cereale și grajdurile existente nu au fost depuse documente justificative din care să rezulte că sunt în proprietatea fermierului A. sau închiriate. În această situație, punctajul atribuit la criteriul S3 - Dacă solicitantul are în proprietate exploatația agricolă nu trebuia acordat, astfel punctajul solicitantului A. ar fi fost de 35 de puncte, caz în care proiectul nu s-ar fi aflat pe lista proiectelor selectate pentru finanțare.

Înalta Curte constată că neregula pentru care s-a stabilit în sarcina beneficiarului o creanță bugetară rezultată din nereguli de 106.668 RON este cea menționată la cap. 6 al procesului-verbal contestat, aspect care rezultă și din decizia de soluționare a contestației formulate împotriva procesului-verbal. Astfel, în decizie se precizează că "în data de 13.10.2014 a fost încheiat procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare înregistrat la AFIR sub nr. x/13.10.2014, neregula constatată de către echipa de control, în conformitate cu cele menționate la cap. 6 "Motive de fapt" fiind faptul că la data depunerii cererii de finanțare, pentru magazia de cereale și grajdurile existente nu au fost depuse documente justificative din care să rezulte că sunt în proprietatea fermierului A. sau închiriate. În această situație, punctajul atribuit la criteriul S3 (30 de puncte) nu trebuia acordat, astfel punctajul solicitantului A. ar fi fost de 35 de puncte, caz în care proiectul nu s-ar fi aflat pe lista proiectelor selectate pentru finanțare, ultimul punctaj pentru finanțare fiind de 55 de puncte pentru sesiunea iunie- iulie 2012".

Instanța de fond a admis acțiunea reținând că neregula consemnată în procesul-verbal și reluată în Decizia de soluționare a contestației o reprezintă, în fapt, nerespectarea procedurii de selecție a proiectelor, respectiv nedepunerea de către solicitant a unor documente din care să rezulte dreptul pe care îl are asupra clădirilor.

Aceasta nu poate fi reținută drept o încălcare a obligației de a respecta pe toată durata contractului criteriile de eligibilitate și selecție înscrise în planul de afaceri. Odată ce a fost încheiat contractul de finanțare se presupune că documentația anexată proiectului era completă. Iar în cazul în care se descoperă ulterior contrariul, acest aspect nu poate constitui temei al rezilierii contractului potrivit dispozițiilor art. 3 alin. (1). Celelalte constatări, amintite în mod tangențial în procesul-verbal, nu vor fi supuse analizei întrucât nu au fost reținute drept abateri în cuprinsul actelor.

În mod corect prima instanță a reținut că neregula constă în nedepunerea de către solicitant a unor documente din care să rezulte dreptul pe care îl are asupra clădirilor. Prin urmare, instanța de control judiciar constată că susținerile recurentei privind faptul că beneficiarul nu a respectat planul de afaceri, sens în care a făcut referire la schimbarea locației creșterii animalelor în tabăra de vară și că nu a respectat condițiile generale privind creșterea în siguranță a animalelor și condițiile minime de igienă nu pot face obiectul analizei instanței de recurs, întrucât nu au fost reținute ca abateri în procesul-verbal de nereguli.

Împrejurarea că la cap. 5 al procesului-verbal sunt prezentate mai multe aspecte de fapt cu privire la proiectul pentru care reclamantul a primit finanțare nerambursabilă nu este de natură să fundamenteze concluzia că toate aspectele respective se circumscriu noțiunii de abateri, în înțelesul O.U.G. nr. 66/2011, câtă vreme la cap. 6 a fost indicat un singur motiv de fapt care a determinat emiterea procesului-verbal. Așa cum s-a arătat, și organul de soluționare a contestației administrative a făcut referire la o singură abatere reținută în procesul-verbal, cea menționată la cap. 6, ceea ce conduce la observația că s-ar impune din partea autorității emitente mai multă rigoare la întocmirea proceselor-verbale de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare.

Celelalte critici aduse sentinței recurate sunt nefondate, în mod corect instanța de fond apreciind că fapta beneficiarului nu poate fi reținută drept o încălcare a obligației de a respecta pe toată durata contractului criteriile de eligibilitate și selecție înscrise în planul de afaceri.

În acest sens, Înalta Curte reține că recurenta a invocat disp. art. 5 alin. (3) lit. f) din O.U.G. nr. 41/2014 conform cărora una dintre principalele atribuții ale AFIR este efectuarea de controale, ori de câte ori se consideră necesar, la beneficiarii proiectelor finanțate prin FEADR, după efectuarea plății, pentru a stabili dacă eligibilitatea și condițiile acordării ajutorului financiar nerambursabil continuă să fie respectate.

Rezultă că acest text de lege are în vedere ipoteza în care eligibilitatea și condițiile acordării acestui ajutor au fost respectate înainte de efectuarea plății, iar ulterior acestui moment se procedează la efectuarea unui control având ca obiectiv a se stabili dacă eligibilitatea și condițiile acordării ajutorului financiar nerambursabil continuă să fie respectate. Or, controlul efectuat de recurentă, finalizat cu încheierea procesului-verbal a cărui anulare se solicită, nu poate fi circumscris ipotezei reglementate de dispozițiile legale sus menționate, întrucât neregula reținută în sarcina reclamantului vizează neîndeplinirea criteriului S3 - Dacă solicitantul are în proprietate exploatația agricolă -, apreciindu-se că nu trebuia acordat punctaj pentru acest criteriu, condiții în care reclamantul ar fi avut un punctaj de 35 de puncte, caz în care proiectul nu s-ar fi aflat pe lista proiectelor selectate pentru finanțare.

Neregula pentru săvârșirea căreia a fost stabilită creanța bugetară vizează, așadar, etapa procedurii de selecție a proiectelor, anterioară încheierii contractului de finanțare și efectuării plății, cum corect a reținut prima instanță, și nu etapa ulterioară efectuării plății, astfel că nu se încadrează în ipoteza textului de lege invocat de recurentă.

În ceea ce privește nerespectarea dispozițiilor contractuale indicate în procesul-verbal, și anume art. 3 alin. (1) din Anexa 1 la contractul de finanțare, potrivit cărora beneficiarul se angajează să respecte pe toată durata contractului criteriile de eligibilitate și de selecție înscrise în planul de afaceri, parte integrantă din cererea de finanțare, Înalta Curte constată că acestea au în vedere respectarea acestor criterii pe toată durata contractului de finanțare. Nici aceste prevederi nu sunt incidente în cauză, întrucât neregula reținută prin procesul-verbal vizează perioada anterioară încheierii contractului de finanțare, respectiv analizarea criteriilor de eligibilitate și de selecție în etapa selecției proiectelor, pe baza căreia se stabilesc proiectele ce vor beneficia de finanțare nerambursabilă.

Prin urmare, faptul că reclamantul nu ar fi depus documente justificative pentru magazia de cereale și grajdurile existente, din care să rezulte că sunt în proprietatea lui sau închiriate, nu reprezintă o încălcare a art. 3 alin. (1) din Anexa 1 la contractul de finanțare, pentru că depunerea respectivelor documente se face anterior încheierii contractului, tocmai în scopul selectării proiectului și obținerii finanțării nerambursabile prin încheierea contractului de finanțare.

Cât privește jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene invocată în cererea de recurs se constată că aceasta nu constituie un argument în soluționarea favorabilă a căii de atac din moment ce nu s-a reținut săvârșirea de către reclamant a abaterii menționate în procesul-verbal contestat.

2.2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, constatând că sentința este legală, nefiind incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., invocat de recurentă, Înalta Curte, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.

În temeiul art. 453 C. proc. civ., va obliga recurenta-pârâtă la plata către intimatul-reclamant a sumei de 3.000 RON cheltuieli de judecată, reduse conform 451 alin. (2) C. proc. civ., apreciind că onorariul de avocat solicitat, în cuantum de 9600 RON, este vădit disproporționat în raport cu complexitatea cauzei care nu este una deosebită, munca prestată de avocat care a constat în formularea întâmpinării, prezența la singurul termen de judecată acordat în cauză și depunerea unor concluzii scrise în cadrul cărora au fost reluate susținerile din întâmpinare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale împotriva Sentinței civile nr. 23 din 03 februarie 2016 pronunțate de Curtea de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Obligă recurenta-pârâtă la plata către intimatul-reclamant a sumei de 3.000 RON cheltuieli de judecată, reduse conform 451 alin. (2) C. proc. civ.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 10 iulie 2019.

GGC - GV