Sari la conținut
ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 28.03.2007
respins

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1813/2007

HOTĂRÂRE
28.03.2007
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1813/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la 9 noiembrie 2006, la Curtea de Apel Ploiești, T.N., a declarat recurs împotriva sentinței civile nr. 194 din 4 octombrie 2006 a Curții de Apel Ploiești, solicitând modificarea hotărârii pe care o apreciază ca nelegală și netemeinică. Sub acest aspect petentul a susținut că în mod greșit instanța de fond a considerat că nu a îndeplinit procedura prealabilă conform art. 7 din Legea nr. 554/2004, întrucât el a cerut revocarea certificatului de atestare a dreptului de proprietate emis la 4 iunie 1996, încă din 19 iunie 2000, când a luat cunoștință de acest certificat și și-a început mandatul de primar.

Din actele cauzei Înalta Curte de Casație și Justiție reține că prin sentința nr. 194 din 4 octombrie 2006, Curtea de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ, a admis excepția lipsei procedurii prealabile, invocată de pârâta SC A.T. SA și a respins ca inadmisibilă acțiunea formulată de reclamantul T.N. în contradictoriu cu pârâții M.A.P.D.R. prin G.F. și SC A.T. SA și ca inadmisibilă cererea de intervenție în interesul reclamantului formulată de intervenientul A.G. Instanța de fond a reținut că reclamantul nu a făcut dovada că înainte de a formula acțiunea în contencios administrativ, prin care a solicitat constatarea nulității absolute a certificatului de atestare a dreptului de proprietate a formulat plângere prealabilă la M.A.A., organul emitent al certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor din 4 iunie 1996 și prin care să solicite anularea actului administrativ.

Soluționarea cauzei s-a făcut în condiții legale, avându-se în vedere că certificatul de atestare a dreptului de proprietate emis la 4 iunie 1996, iar cererea de chemare în judecată în sensul anulării acestui act administrativ s-a formulat la 5 iunie 2006 în fața Curții de Apel Ploiești, deci la 10 ani și în condițiile în care nu s-a dovedit parcurgerea procedurii prealabile instituite de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004. În fața instanței de fond s-a pus în discuție această excepție dar nu s-au adus dovezi că s-ar fi parcurs procedura prealabilă după cum nici în recurs nu s-au făcut dovezi în sensul că recurentul-reclamant ar fi contestat în termenul legal eliberarea certificatului de atestarea dreptului de proprietate în litigiu.

Împrejurarea că recurentul-reclamant, este confruntat cu 5 săteni precum și cu urmații familiei D., care vor terenul de 1,75 ha pentru care s-a emis actul administrativ în litigiu, nu este de natură a suplini necesitatea legală peste care nu se poate trece a procedurii prealabile contestării în termen a unui act administrativ ca certificatul în litigiu. Așa fiind, față de actele cauzei se constată că recursul declarat este neîntemeiat și va fi respins conform art. 312 C. proc. civ.

D E C I D E Respinge recursul declarat de T.N., împotriva sentinței civile nr. 194 din 4 octombrie 2006 a Curții de Apel Ploiești, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 28 martie 2007.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2003-02-04
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 401/2003
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: La data de 21 ianuarie 2000, M.R. a chemat în judecată Ministerul Industriei și Comerțului și SC P.H. SA, solicitând instanței să constate nulitatea absol
ÎCCJ 2012-10-25
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4355/2012
nefondat, apreciindu-se ca legală și temeinică sentința recurată, întrucât actul atacat a fost emis cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare, iar afirmațiile recurenților-reclamanți nu sunt de natură să conducă la nulitatea parțială a
ÎCCJ 2005-04-19
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2640/2005
află amplasate casa de locuit și anexele gospodărești, a fost proprietatea tatălui său, fiind preluat de stat în baza H.C.M. nr. 308/1953. Terenul în cauză a fost atribuit SC T. SA și ulterior, urmare a divizării acesteia, SC V.P. SA, pentr
ÎCCJ 2008-05-29
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2180/2008
prealabilă, sancțiunea constă în respingerea acțiunii ca prescrisă, iar nu ca tardivă; - a respins excepția inadmisibilității acțiunii, reținând că deși Legea nr. 10/2001 și H.G. nr. 834/1991 nu prevăd posibilitatea anulării în instanță a c
ÎCCJ 2005-03-29
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2058/2005
sindu-se motivul de casare prevăzut de art. 304 pct. 3 C. proc. civ. În acest sens, reclamanta a precizat că, invocând nulitatea absolută a decretului de naționalizare prin care s-a dispus asupra imobilului, a solicitat, ca o consecință fir
{# Case pages are where organic search lands. Ask for an account here — with what the account is actually worth — instead of sending a first-time reader straight to a price list. #}
Cont gratuit

Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.

Sursă