ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 30.07.2020

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 442/2020

HOTĂRÂRE
30.07.2020
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 442/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)

Asupra cauzei penale de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea penală nr. 74 din 16 iulie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția penală, a fost respinsă, ca nefondată, cererea persoanei solicitate A. de înlocuire a măsurii arestului preventiv cu cea a arestului la domiciliu sau a controlului judiciar.

În temeiul art. 104 alin. (9) din Legea nr. 302/2004, a fost menținută măsura arestării în vederea predării dispusă față de persoana solicitată A. prin Sentința penală nr. 43 din 2 iunie 2020, în baza căreia s-a emis Mandatul de arestare preventivă nr. x din 2 iunie 2020, până la predare, dar nu mai mult de 30 de zile, începând cu data de 1 august 2020.

În baza art. 113 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, s-a dispus ca predarea persoanei solicitate să se realizeze în termen de cel mult 10 zile de la data stabilită de comun acord cu autoritățile judiciare spaniole (7 august 2020).

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că, prin Sentința penală nr. 43 din 2 iunie 2020 a Curții de Apel Alba Iulia, s-a dispus punerea în executare a mandatului european de arestare emis de autoritățile spaniole pe numele persoanei solicitate A. și, totodată, arestarea sa pe o durată de 30 de zile în vederea predării, sens în care a fost emis Mandatul de arestare preventivă nr. x din 2 iunie 2020. Ulterior, ca urmare a solicitării formulate de Biroul SIRENE din cadrul Centrului de Cooperare Polițienească Internațională prin adresa nr. x din 22 iunie 2020, Curtea de Apel Alba Iulia a menținut măsura arestării în vederea predării pentru o perioadă de 30 de zile cu începere de la data de 1 iulie 2020.

S-a mai reținut că, la 14 iulie 2020, persoana solicitată A. a formulat o cerere de înlocuire a măsurii arestării în vederea predării cu arestul la domiciliu sau controlul judiciar, precum și că Biroul SIRENE a transmis, la dosar, adresa din 15 iulie 2020, la care a fost atașat Formularul M completat de către SIRENE Spania, înscrisuri din care rezultă intenția autorităților judiciare din Spania de a prelua persoana solicitată la data de 7 august 2020, solicitându-se în acest scop menținerea măsurii preventive.

Instanța de fond a procedat la audierea persoanei solicitate, în susținerea cererii de înlocuire a măsurii preventive.

Raportându-se la dispozițiile art. 104 alin. (9) din Legea nr. 302/2004, Curtea a constatat că, de la rămânerea definitivă a hotărârii de predare a persoanei solicitate A. și luarea față de acesta a măsurii arestării în vederea predării, au trecut 45 zile, așa încât durata măsurii preventive menținută anterior nu depășește perioada maximă de 180 zile, prevăzută la art. 103 alin. (10) din Legea nr. 302/2004.

Totodată, având în vedere adresa emisă de Biroul SIRENE din cadrul Centrului de Cooperare Polițienească Internațională, potrivit căreia autoritățile judiciare din Spania au solicitat prelungirea termenului de predare, motivat de împrejurarea că, urmare a pandemiei de Covid-19, preluarea persoanei solicitate nu se poate realiza în perioada pentru care s-a dispus arestarea acestuia, Curtea a apreciat că sunt incidente dispozițiile art. 113 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, astfel că se impune menținerea acestei măsuri în vederea desfășurării cu celeritate a procedurii de predare, conform art. 112 din Legea nr. 302/2004.

În același sens, Curtea a ținut seama de gravitatea faptelor pretins comise de persoana solicitată, precum și de atitudinea oscilantă a acesteia cu privire la predare, considerând, raportat la aceste împrejurări, că o măsură preventivă mai ușoară nu ar fi eficientă. În plus, s-a subliniat că predarea sa către autoritățile judiciare spaniole nu se poate realiza decât în stare de arest.

Împotriva acestei încheieri, în termen legal, a declarat contestație persoana solicitată A., solicitând înlocuirea măsurii arestării în vederea predării cu cea a controlului judiciar sau cu arestul la domiciliu, raportat la circumstanțele sale personale.

Examinând contestația formulată de persoana solicitată A., prin prisma criticilor invocate, dar și din oficiu, potrivit art. 4251 din C. proc. pen. raportat la art. 110 din Legea nr. 302/2004, Înalta Curte constată că aceasta este nefondată, pentru următoarele considerente:

Astfel, reglementând termenul pentru predarea persoanei solicitate, art. 23 din Decizia cadru nr. 2002/584/JAI privind mandatul european de arestare și procedurile de predare între statele membre stabilește că persoana căutată trebuie predată în cel mai scurt timp, la o dată convenită între autoritățile implicate (alin. (1)), respectiv în termen de cel mult 10 zile de la data deciziei finale privind executarea mandatului european de arestare (alin. (2)), iar, în situația în care predarea în acest termen este împiedicată de un caz de forță majoră în oricare dintre statele membre, autoritatea judiciară de executare și autoritatea judiciară emitentă iau imediat legătura una cu cealaltă și convin asupra unei noi date a predării. În acest caz, predarea are loc în termen de zece zile de la noua dată convenită (alin. (3)).

Totodată, potrivit art. 23 alin. (4) din Decizia cadru nr. 2002/584/JAI, în mod excepțional, predarea poate fi suspendată temporar din motive umanitare serioase, cum ar fi existența unor motive valabile pentru a crede că aceasta ar pune în mod evident în pericol viața sau sănătatea persoanei solicitate, executarea mandatului european de arestare urmând a avea loc de îndată ce aceste motive au încetat să existe. Autoritatea judiciară de executare informează de îndată autoritatea judiciară emitentă despre acest aspect și convine cu aceasta asupra unei noi date a predării. În acest caz, predarea are loc în termen de 10 zile de la noua dată astfel convenită.

Transpunând aceste norme europene în legislația internă, art. 113 din Legea nr. 302/2004 prevede, printre altele, în alin. (1), că predarea se realizează de Centrul de Cooperare Polițienească Internațională din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, cu sprijinul unității de poliție pe raza căreia se află locul de detenție, în termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii de predare, pentru ca, în alin. (2), să stipuleze că, în situația în care din motive independente de voința autorităților române sau ale statului emitent, predarea nu se poate efectua în termenul stabilit de comun acord de instituțiile implicate, aceasta va avea loc în termen de 10 zile de la noua dată convenită.

În aceste condiții, devin incidente dispozițiile art. 104 alin. (9) din Legea nr. 302/2004, potrivit cărora instanța verifică periodic, dar nu mai târziu de 30 de zile, dacă se impune menținerea arestării în vederea predării, pronunțându-se prin încheiere motivată, precum și cele ale alin. (10) teza finală al aceluiași articol, în conformitate cu care durata totală a acestei măsuri, până la predarea efectivă către statul membru emitent, nu poate depăși în niciun caz 180 de zile.

Așadar, din interpretarea prevederilor legale anterior menționate, rezultă că, în situația în care, ulterior admiterii cererii de punere în executare a mandatului european de arestare, prilej cu care s-a dispus și arestarea persoanei solicitate în vederea predării către autoritatea judiciară emitentă, nu se poate proceda la predarea/preluarea persoanei solicitate, din motive obiective, independente de voința autorităților implicate, măsura preventivă dispusă trebuie verificată periodic, dar nu mai târziu de 30 de zile, fără ca durata totală a acesteia, până la predarea efectivă, să poată depăși 180 de zile.

Verificând, în acest context, actele dosarului, se constată, așa cum în mod corect a reținut și instanța de fond, că, în speță, prin Sentința penală nr. 43 din 2 iunie 2020 a Curții de Apel Alba Iulia (definitivă prin Decizia penală nr. 354 din 18 iunie 2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală), s-a dispus punerea în executare a mandatului european de arestare emis de autoritățile spaniole pe numele persoanei solicitate A. și, totodată, arestarea acestuia pe o durată de 30 de zile în vederea predării, începând cu 2 iunie 2020 și până la 1 iulie 2020, măsura preventivă fiind prelungită ulterior cu încă 30 de zile prin Sentința penală nr. 69 din 29 iunie 2020 pronunțată în dosarul nr. x/2020, față de imposibilitatea predării/preluării acestuia ca urmare a anulării majorității zborurilor internaționale în contextul epidemiologic actual.

De asemenea, se reține că, din înscrisurile depuse la dosarul de fond (Adresa nr. x din 15 iulie 2020 a Biroului Național SIRENE, Formularul M completat de SIRENE Spania), rezultă că, urmare a reluării parțiale a traficului aerian internațional, autoritățile judiciare spaniole intenționează să procedeze la preluarea persoanei solicitate A. la data de 7 august 2020, solicitându-se, astfel, prelungirea măsurii arestării luată față de aceasta în vederea predării.

Raportat la aceste aspecte, se constată că instanța de fond a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor art. 113 alin. (2) și art. 104 alin. (9) din Legea nr. 302/2004 și a menținut arestarea persoanei solicitate A. pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 01 august 2020, imposibilitatea predării acesteia până la 7 august 2020 fiind determinată de motive obiective independente de voința autorităților implicate, respectiv de restricțiile severe de deplasare la nivel internațional în contextul nefavorabil generat de evoluția rapidă a pandemiei de Covid-19.

În plus, având în vedere data luării măsurii arestării provizorii față de persoana solicitată, respectiv 22 mai 2020 (prin Încheierea din aceeași dată a Curții de Apel Alba Iulia, pronunțată în dosarul nr. x/2020), se observă că sunt respectate și dispozițiile art. 104 alin. (10) din Legea nr. 302/2004, până la acest moment măsura preventivă neatingând durata maximă de 180 de zile.

Deopotrivă, Înalta Curte subliniază că, din interpretarea prevederilor art. 104 alin. (6) - (11) din Legea nr. 302/2004, rezultă că măsurile preventive reglementate de art. 202 alin. (4) lit. b), c) și d) C. proc. pen. (controlul judiciar, controlul judiciar pe cauțiune și arestul la domiciliu) pot fi dispuse doar pe parcursul procedurii de executare a mandatului european de arestare desfășurate în fața instanței, nu și la finalizarea acesteia prin admiterea cererii formulate de autoritățile judiciare solicitante, când, odată cu încuviințarea predării, organul judiciar român trebuie să emită, de îndată și un mandat de arestare (conform alin. (13) al art. 104 din Legea nr. 302/2004), astfel încât luarea/menținerea măsurii arestării preventive față de persoana solicitată este obligatorie, iar nu facultativă.

Ca urmare, în această etapă a procedurii, ulterioară încuviințării predării, nu există posibilitatea dispunerii măsurii controlului judiciar sau a arestului la domiciliu, așa cum a solicitat contestatorul, având în vedere că predarea sa către autoritățile judiciare străine emitente ale mandatului european de arestare nu poate avea loc decât în stare de arest preventiv. În aceste condiții, Înalta Curte apreciază că, în mod corect, instanța de fond a respins solicitarea contestatorului de înlocuire a măsurii arestării în vederea predării cu măsura controlului judiciar sau a arestului la domiciliu.

Pentru motivele de mai sus, nefiind identificate motive de nelegalitate ori netemeinicie a hotărârii contestate, în conformitate cu dispozițiile art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. b) din C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestația formulată de persoana solicitată A. împotriva Încheierii penale nr. 74 din 16 iulie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția penală.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., având în vedere că se află în culpă procesuală, contestatorul persoană solicitată va fi obligat la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În temeiul art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul persoană solicitată, în sumă de 554 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Respinge, ca nefondată, contestația formulată de persoana solicitată A. împotriva Încheierii penale nr. 74 din 16 iulie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția penală.

Obligă contestatorul persoană solicitată la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul persoană solicitată, în sumă de 554 RON, se plătește din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 30 iulie 2020.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2020-06-18
0,97
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 354/2020
Ședința publică din data de 18 iunie 2020 Asupra cauzei penale de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 43 din 02 iunie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția penală, în
ÎCCJ 2020-07-31
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 448/2020
asupra unei date ulterioare pentru predarea efectivă a persoanei solicitate. Prin adresa primită prin mail de la Biroul Sirene - UK, înregistrată la dosar la data de 02.04.2020, autoritățile britanice au informat instanța cu privire la fapt
ÎCCJ 2020-08-25
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 491/2020
Deliberând asupra cauzei de față, În baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin încheierea penală din data de 14 august 2020, Curtea de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, a admis sesizar
ÎCCJ 2020-08-13
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 469/2020
Asupra contestației de față, constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 66 din data de 31 iulie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția penală s-au hotărât următoarele: S-a admis sesizarea formulată de Parchetul de pe lâng
ÎCCJ 2020-07-30
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 445/2020
autoritățile spaniole pe numele persoanei solicitate A. și, totodată, arestarea acestuia pe o durată de 30 de zile în vederea predării, începând cu data punerii în executare a mandatului, măsura preventivă fiind prelungită ulterior cu încă
Sursă