ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 491/2020

Deliberând asupra cauzei de față,

În baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea penală din data de 14 august 2020, Curtea de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, a admis sesizarea formulată de Biroul SIRENE România privind menținerea arestării preventive privind persoana solicitată A..

A luat act că predarea persoanei solicitate A. către autoritatea judiciară emitentă a mandatelor europene de arestare din Italia a fost dispusă prin sentința cu nr. 61/MEA din data de 18.06.2020, definitivă la data de 25.06.2020, în baza căreia s-a emis mandatul de arestare nr. x/18.06.2020 de către Curtea de Apel Bacău.

În temeiul art. 104 alin. (9) și 10 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară în materie penală, cu modificările și completările ulterioare, a menținut arestarea preventivă a persoanei solicitate A., pe o durată de 30 de zile, cu începere de la 16 august 2020 și până la data de 14 septembrie 2020, inclusiv, în vederea predării acesteia către autoritatea judiciară din Italia.

Pentru a se pronunța în acest sens, Curtea de Apel a reținut următoarele:

Prin Sentința penală nr. 61/MEA din data de 18.06.2020, definitivă la data de 25.06.2020, în baza căreia s-a emis mandatul de arestare nr. x/18.06.2020 de către Curtea de Apel Bacău, s-a dispus, în baza art. 104 alin. (6) și art. 109 alin. (1), coroborat cu art. 110 alin. (2), art. 116 alin. (4) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată, cu modificările și completările ulterioare, admiterea cererilor formulate de autoritatea judiciară emitentă, Parchetul Districtual a Republicii din Catania, Republica Italia, și a dispus executarea a două mandate europene de arestare, emise la data 3.06.2020, cu număr de referință nr. SIEP 1089/2018 (emise în baza a două hotărâri judecătorești definitive și executorii cu nr. 2747/2016, respectiv cu nr. 2577/2018, ambele ale Curții de Apel din Catania) împotriva persoanei solicitate A.. S-a dispus predarea persoanei solicitate A. către autoritățile judiciare din Republica Italia.

În temeiul art. 104 alin. (10) din Legea nr. 302/2004, s-a dispus arestarea preventivă provizorie a persoanei solicitate A., în vederea predării către autoritățile din Republica Italia pentru o durată de 30 zile, începând cu data de 18.06.2020 până la data de 17.07.2020, inclusiv.

S-a luat act că persoana solicitată A. nu a renunțat la efectele regulii specialității, prevăzută de art. 117 din Legea 302/2004.

Prin sesizarea Biroului Sirene - Interpol din 12 august 2020 privind persoana solicitată A., s-a solicitat Curții de Apel Bacău să dispună asupra prelungirii măsurii arestării, întrucât predarea efectivă nu poate avea loc în perioada pentru care s-a dispus măsura arestului preventiv, neexistând curse direct cu avionul către Italia, cauzate de pandemia Covid-19.

Potrivit dispozițiilor art. 113 alin. (1), (2) din Legea 302/2004 republicată predarea se realizează în termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii iar dacă din motive independente de voința autorităților române sau ale statului emitent, predarea nu se poate efectua în termenul stabilit, aceasta va avea loc în 10 zile de la noua dată convenită.

În conformitate cu dispozițiile art. 104 alin. (9) din Legea nr. 302/2004 instanța verifică periodic, dar nu mai târziu de 30 de zile, dacă se impune menținerea arestării în vederea predării, iar potrivit art. 104 alin. (10) din Legea nr. 302/2004 durata totală a arestului, până la predarea efectivă către statul emitent, nu poate depăși în nici un caz 180 de zile.

Prin urmare, Curtea de Apel a apreciat că, față de împrejurarea că procedurile privind predarea persoanei solicitate nu au fost până în prezent finalizate, că executarea mandatului european de arestare a fost dispusă printr-o hotărâre definitivă, ocazie cu care a fost dispusă și arestarea în vederea predării, temeiurile avute în vedere inițial fiind pe deplin valabile și în prezent, iar durata totală a arestului este legală și rezonabilă, a dispus prelungirea arestării în vederea predării pentru 30 de zile.

La aprecierea asupra oportunității prelungirii arestării preventive Curtea a avut în vedere și pedeapsa ce o are de executat persoana solicitată în Italia, într-un cuantum relativ mare, anume acela de 3 ani și 15 zile închisoare, astfel cum s-a reținut în sarcina persoanei solicitate prin cele două mandate europene de arestare italiene.

În ceea ce privește cererea persoanei solicitate, de a fi mutată din locul de arest într-un penitenciar, unde condițiile de detenție ar fi mai bune, Curtea a reținut că această solicitare nu este de competența judecătorului Curții, ci este o măsură administrativă ce se poate dispune de organele decidente ale locului său de detenție.

Împotriva acestei încheieri, persoana solicitată A. a formulat contestație.

În esență, a solicitat admiterea contestației formulate și revocarea sau înlocuirea măsurii preventive dispuse în cauză cu măsură preventivă mai ușoară.

Examinând contestația formulată de persoana solicitată A., în conformitate cu art. 4251 C. proc. pen., raportat la art. 110 din Legea nr. 302/2004, Înalta Curte constată că este nefondată, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 23 alin. (4) din Decizia Cadru nr. 2002/584/JAI privind mandatul european de arestare și procedurile de predare între statele membre, în mod excepțional, predarea poate fi suspendată temporar din motive umanitare serioase, cum ar fi existența unor motive valabile pentru a crede că aceasta ar pune în mod evident în pericol viața sau sănătatea persoanei căutate, executarea mandatului european de arestare urmând a avea loc de îndată ce aceste motive au încetat să existe.

Totodată, în conformitate cu prevederile art. 113 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, dacă din motive independente de voința autorităților române sau ale statului emitent, predarea nu se poate efectua în termenul stabilit de către Centrul de Cooperare Polițienească Internațională din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române și autoritatea competentă a statului emitent, aceasta va avea loc în termen de 10 zile de la noua dată convenită.

În aceste condiții, devin incidente dispozițiile art. 104 alin. (9) din Legea nr. 302/2004, potrivit cărora instanța verifică periodic, dar nu mai târziu de 30 de zile, dacă se impune menținerea arestării în vederea predării, pronunțându-se prin încheiere motivată, precum și cele ale alin. (10) al aceluiași articol, care prevăd că, în toate cazurile, măsura arestării în vederea predării poate fi luată numai după ascultarea persoanei solicitate în prezența apărătorului, pe o perioadă inițială de maxim 30 de zile, și că durata totală a acesteia, până la predarea efectivă către statul membru emitent, nu poate depăși în niciun caz 180 de zile.

Rezultă, așadar, din interpretarea prevederilor legale anterior menționate că, în situația în care, ulterior admiterii cererii de punere în executare a mandatului european de arestare, prilej cu care s-a dispus și arestarea persoanei solicitate în vederea predării către autoritatea judiciară emitentă, nu se poate proceda la predarea persoanei solicitate, din motive obiective, independente de voința autorităților implicate, iar măsura preventivă dispusă trebuie verificată periodic, dar nu mai târziu de 30 de zile, fără ca durata totală a acesteia, până la predarea efectivă să poată depăși 180 de zile.

Verificând, în acest context, actele dosarului, se constată, că prin Sentința penală nr. 61/MEA din data de 18.06.2020, definitivă la data de 25.06.2020, în baza căreia s-a emis mandatul de arestare nr. x/18.06.2020 de către Curtea de Apel Bacău, s-a dispus, în baza art. 104 alin. (6) și art. 109 alin. (1), coroborat cu art. 110 alin. (2), art. 116 alin. (4) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată, cu modificările și completările ulterioare, admiterea cererilor formulate de autoritatea judiciară emitentă, Parchetul Districtual a Republicii din Catania, Republica Italia, și a dispus executarea a două mandate europene de arestare, emise la data 3.06.2020, cu număr de referință SIEP 1089/2018 (emise în baza a două hotărâri judecătorești definitive și executorii cu nr. 2747/2016, respectiv cu nr. 2577/2018, ambele ale Curții de Apel din Catania) împotriva persoanei solicitate A.. S-a dispus predarea persoanei solicitate A. către autoritățile judiciare din Republica Italia.

Prin sesizarea Biroului Sirene - Interpol din 12 august 2020 privind persoana solicitată s-a solicitat Curții de Apel Bacău să dispună asupra prelungirii măsurii arestării în vederea predării întrucât predarea efectivă nu poate avea loc în perioada pentru care s-a dispus măsura arestului preventiv, neexistând curse direct cu avionul către Italia, cauzate de pandemia COVID-19.

Raportat la aceste aspecte, se constată că instanța de fond a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor art. 113 alin. (2) și art. 104 alin. (9) din Legea nr. 302/2004, și a prelungit măsura arestării față de persoana solicitată A. pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 16 august 2020, imposibilitatea predării acesteia fiind determinată de motive obiective independente de voința autorităților implicate, respectiv de sistarea transportului internațional aerian pe ruta România-Italia, în contextul nefavorabil generat de evoluția rapidă a pandemiei de COVID-19.

În plus, având în vedere data luării măsurii arestării față de persoana solicitată, respectiv 18 iunie 2020, se observă că sunt respectate și dispozițiile art. 104 alin. (10) din Legea nr. 302/2004, până la acest moment măsura preventivă nedepășind durata maximă de 180 de zile.

Cu privire la cererea de înlocuire a măsurii arestării cu o măsură preventivă mai ușoară, Înalta Curte constată că în cauză nu există garanții suficiente pentru a lua față de persoana solicitată una din măsurile preventive neprivative de libertate, prevăzute de art. 202 alin. (4) lit. b), c) C. proc. pen., dată fiind natura acuzațiilor pentru care s-au emis mandatele europene de arestare.

În mod corect s-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive, atât în scopul asigurării executării mandatelor europene de arestare, emise de autoritățile judiciare din Italia, cât și pentru a se preveni un eventual risc al sustragerii persoanei solicitate de la procedurile judiciare care o vizează.

Astfel, pentru a împiedica sustragerea persoanei solicitate de la această procedură, Înalta Curte, similar Curții de Apel Bacău, constată că în raport de circumstanțele personale ale persoanei solicitate, de gravitatea presupuselor infracțiuni săvârșite, precum și de faza în care se află cooperarea judiciară nu se impune luarea unei măsuri preventive neprivative de libertate, aceasta nefiind în măsură a oferi o garanție fermă a desfășurării în condiții optime a procesului penal.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestația declarată de persoana solicitată A. împotriva încheierii penale din 14 august 2020, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2020.

În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga contestatorul-persoană solicitată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În temeiul art. 8 alin. (1) lit. e) din Protocolul privind stabilirea onorariilor cuvenite avocaților, onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 554 RON, rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestația declarată de persoana solicitată A. împotriva încheierii penale din 14 august 2020, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2020.

Obligă contestatorul-persoană solicitată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 554 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 25 august 2020.

GGG - CL