ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2/2021

Deliberând asupra cauzei de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 132 din data de 30 decembrie 2020 a Curții de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în baza art. 109 alin. (1) rap. la art. 104 alin. (6) și (7) din Legea nr. 302/2004 republicată, s-a admis sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, privind executarea mandatului european de arestare nr. x emis la data de 23.12.2020 de autoritățile judiciare din Marea Britanie, respectiv de Tribunalul cu Magistrați din Staffordshire, față de persoana solicitată A..

S-a luat act că persoana solicitată A., aflat în Centrul de reținere și arestare preventivă din cadrul Inspectoratului Județean de Poliție Prahova, pentru efectuarea urmăririi penale sub aspectul săvârșirii unei infracțiuni de omor prin imprudență pedepsită de dreptul comun englez, nu consimte să fie predată autorităților judiciare din Anglia, în baza mandatului european de arestare nr. x emis la data de 23.12.2020 de autoritățile judiciare din Marea Britanie, respectiv de Tribunalul cu Magistrați din Staffordshire.

În baza art. 104 alin. (6) din Legea nr. 302/2004, republicată, s-a autorizat predarea persoanei solicitate A. către autoritatea judiciară din Anglia, pentru efectuarea urmăririi penale față de persoana solicitată, privind săvârșirea unei infracțiuni de omor prin imprudență pedepsită de dreptul comun englez, pentru care legea prevede pedeapsa maximă pe viață, cu respectarea drepturilor conferite de regula specialității prevăzută de art. 117 din Legea nr. 302/2004, republicată.

S-a constatat că persoana solicitată A. a fost reținută conform Ordonanței nr. x/II/5/2020 emisă la data de 29.12.2020 de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, pentru 24 de ore, respectiv începând cu data de 29.12.2020, orele 18:22 până la data de 30.12.2020, orele 18:22.

Conform art. 104 alin. (10) din Legea nr. 302/2004 republicată, s-a dispus arestarea persoanei solicitate A., pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 30.12.2020 până la data de 28.01.2021, inclusiv și predarea acesteia către autoritatea judiciară din Anglia, cu respectarea termenelor prevăzute de art. 112 din Legea nr. 302/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

În baza art. 104 alin. (13) din Legea nr. 302/2004 republicată, s-a dispus emiterea de îndată a mandatului de arestare în vederea predării persoanei solicitate A., către autoritatea judiciară din Anglia.

S-a arătat că organele de poliție vor reține și preda persoana solicitată A. la Centrul de Reținere și Arestare Preventivă din cadrul Inspectoratului Județean de Poliție Prahova, în vederea predării către autoritățile judiciare din Anglia, respectiv Centrul de Reținere și Arest Preventiv din cadrul I.P.J. Prahova va primi și reține persoana solicitată A., începând cu data de 30.12.2020, înaintând instanței dovada de executare a măsurii arestării, iar în termenul prevăzut de art. 112 din Legea nr. 302/2004 republicată, va proceda la predarea acesteia către autoritățile judiciare din Anglia.

S-a dispus plata sumei de 1012 RON reprezentând onorariu pentru avocatul desemnat din oficiu persoanei solicitate din cadrul Baroului Prahova, din fondul Ministerului Justiției în favoarea Baroului Prahova.

Pentru a dispune astfel, curtea de apel a reținut că, prin adresa nr. x/2020 din data de 29 decembrie 2020 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești a fost sesizată instanța pentru a se aprecia asupra luării măsurii arestării preventive a persoanei solicitate A., în vederea predării sale către autoritățile judiciare din Anglia, în baza mandatului european de arestare nr. x emis la data de 23.12.2020 de autoritățile judiciare din Marea Britanie, respectiv de Tribunalul cu Magistrați din Staffordshire.

S-a precizat că propunerea a fost formulată în urma solicitării executării mandatului european de arestare nr. x emis de către autoritățile judiciare străine, respectiv de Tribunalul cu Magistrați din Staffordshire - Anglia, pe numele persoanei solicitate A. sub aspectul săvârșirii unei infracțiuni de omor prin imprudență pedepsită de dreptul comun englez.

De asemenea, s-a arătat că solicitarea s-a formulat în conformitate cu Decizia-Cadru nr. 2002/984/JAI din 13 iunie 2002 a Consiliului Uniunii Europene privind cooperarea judiciară internațională în materie penală între statele membre, deoarece Anglia a ratificat această decizie cadru.

Prin Ordonanța nr. x/II/5/2020 din data de 29.12.2020 emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, s-a dispus reținerea persoanei solicitate pentru 24 de ore, respectiv începând cu data de 29.12.2020, orele 18:22 până la data de 30.12.2020, orele 18:22.

La data formulării propunerii, mandatul european de arestare sus arătat a fost depus în original astfel că, după comunicarea mandatelor (mandatul în limba engleză și mandatul tradus în limba română), în prezența unui avocat desemnat din oficiu, persoana solicitată a fost audiată declarând că a luat cunoștință de conținutul mandatului european de arestare emis împotriva sa, nu formulează obiecțiuni privind identitatea și că nu este de acord cu predarea sa către autoritățile judiciare engleze. Persoana solicitată a mai declarat că a înțeles regula specialității și drepturile conferite de aceasta și că nu renunță la regula specialității.

Analizând actele și lucrările dosarului în raport de dispozițiile legale incidente în cauză, Curtea a constatat următoarele:

- mandatul european de arestare nr. x emis la data de 23.12.2020 de autoritățile judiciare din Anglia, respectiv de Tribunalul cu Magistrați din Staffordshire este depus în original și tradus, în scopul efectuării urmăririi penale a persoanei solicitate A. de către autoritatea judiciară solicitantă dintr-un stat membru al Uniunii Europene și care a transpus în legislația internă Decizia-Cadru 2002/984/JAI din 13 iunie 2002 a Consiliului Uniunii Europene;

- mandatul european de arestare s-a emis în vederea efectuării urmăririi penale a persoanei solicitate în legătură cu săvârșirea unei infracțiuni de omor prin imprudență pedepsită de dreptul comun englez.

În fapt, s-a reținut că:

"La data de 22 noiembrie 2019 pe strada x, Anglia, persoana solicitată a lovit decedatul cu o lovitură puternică de pumn în cap, ceea ce l-a făcut să se prăbușească la pământ. Este posibil să fi folosit în timpul atacului o armă precum pumnalul tip box. Decedatul s-a lovit la cap atunci când a căzut la pământ. Persoana solicitată i-a provocat leziuni cu risc letal. Decedatul și-a fracturat craniul și a suferit leziuni ale creierului. Decedatul, B., a murit ulterior din cauza acestor leziuni, la data de 1 decembrie 2019. Persoana solicitată a părăsit Anglia după atac."

- fapta de care este acuzată persoana solicitată este sancționată de dispozițiile legii penale engleze cu pedeapsa de închisoare pe viață;

- infracțiunea ce motivează mandatul european de arestare emis de autoritatea judiciară Engleză solicitantă, face parte dintre cele prevăzute de art. 97 alin. (1) pct. 14 din Legea nr. 302/2004, republicată și art. 5 alin. (1) din Decizia - Cadru nr. 2002/984/JAI din 13 iunie 2002 a Consiliului Uniunii Europene, care dau loc la predare fără verificarea condiției dublei incriminări, iar în C. pen. român acestea au corespondent în dispozițiile legii penale române în art. 195 C. pen.

- nu au fost formulate obiecțiuni privind identitatea și nu sunt incidente nici motivele obligatorii sau opționale de refuz al executării mandatului european de arestare înscrise în art. 99 alin. (1) și (2) din Legea nr. 302/2004 republicată, care sunt expres și limitativ prevăzute de acest act normativ;

- persoana solicitată, fiind audiată, a înțeles regula specialității declarând că nu renunță la aceasta;

- în mandatul european de arestare se precizează garanțiile furnizate de statul solicitant potrivit art. 98 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 302/2004 republicată, în sensul că sistemul judiciar al statului membru care a emis mandatul prevede posibilitatea revizuirii pedepsei aplicate la cerere, sau cel mai târziu după 20 de ani în vederea neexecutării acestei pedepse.

În prezenta cauză, instanța a avut în vedere dispozițiile cuprinse în Acordul privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii din Uniunea Europeană respectiv Titlul V - art. 62 și art. 126, conform cărora până la data de 31.12.2020 sunt aplicabile în continuare toate instrumentele de cooperare judiciară.

Așa fiind, Curtea a constatat că persoana solicitată se află în situația prevăzută de art. 97 alin. (1) pct. 14 din Legea nr. 302/2004 republicată, fiind urmărită pentru o faptă ce dă loc la predare între statele membre ale Uniunii Europene, fără a fi supuse verificării îndeplinirii condiției dublei incriminări, nefiind incident niciunul dintre motivele obligatorii sau opționale de refuz la predare.

Față de cele ce preced, constând că sunt întrunite condițiile legale privind executarea mandatelor europene de arestare între statele membre ale Uniunii Europene, ce au transpus Decizia - Cadru nr. 2002/984/JAI din 13 iunie 2002 a Consiliului Uniunii Europene, Curtea a admis propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, urmare adresei nr. x/2020 emisă la data de 29.12.2020.

Totodată, s-a luat act că persoana solicitată nu consimte la predare, fiind aplicabile dispozițiile art. 104 alin. (7) din Legea nr. 302/2004 republicată.

Având în vedere că, în cauză, nu sunt incidente motivele obligatorii sau opționale de refuz al executării mandatului european de arestare înscrise în art. 99 alin. (1) și (2) din Legea nr. 302/2004 republicată, care sunt expres și limitativ prevăzute de acest act normativ, s-a autorizat predarea persoanei solicitate A. către autoritatea judiciară din Anglia, pentru efectuarea urmăririi penale sub aspectul săvârșirii unei infracțiuni de omor prin imprudență pedepsită de dreptul comun englez, cu respectarea drepturilor conferite de regula specialității, prevăzută de art. 117 și art. 98 alin. (1) și (2) din Legea nr. 302/2004 republicată, exclusiv pentru cele menționate în mandatul european de arestare.

Conform art. 104 alin. (7) și 10 din Legea nr. 302/2004 republicată, Curtea a dispus arestarea persoanei solicitate A. fiind îndeplinite cerințele art. 223 alin. (2) C. proc. pen. și a dispus emiterea de îndată a mandatului de arestare în scopul predării persoanei solicitate către autoritatea judiciară engleză.

Astfel, Curtea a considerat că măsură preventivă a arestării sale se justifică câtă vreme, în raport de natura și specificul infracțiunii pentru care s-a solicitat predarea, așa cum rezultă din descrierea sumară a circumstanțelor de fapt, aceasta are o gravitate deosebită, cât și în raport de durata sancțiunii penale pe care C. pen. englez o prevede, cu atât mai mult cu cât acesta s-a sustras organelor judiciare.

Împotriva acestei sentințe penale a formulat contestație, persoana solicitată A. susținând că nu este autorul faptei pentru care se solicită predarea, iar în subsidiar punerea sa în libertate sau luarea măsurii arestului la domiciliu.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală la data de 31.12.2020, sub nr. x/2020.

Examinând contestația formulată, în raport de motivele invocate și de dispozițiile legale incidente, Înalta Curte constată că aceasta este nefondată, urmând a o respinge pentru următoarele considerente:

Prealabil, Înalta Curte urmează a face analiza în prezenta cauză pornind de la Acordul provizoriu privind cooperarea în materie penală între Uniunea Europeană și Marea Britanie care a intrat în vigoare, la data de 31 decembrie 2020.

Potrivit Deciziei (Euratom) 2020/2253 a Consiliului din 29 decembrie 2020 privind Acordul de cooperare dintre Uniunea Europeană și Regatul Unit al Marii Britanii. Dispozițiile acordului sunt similare cu cele ale Deciziei-cadru 2002/584/JAI privind mandatul european de arestare.

În ceea ce privește predarea, există un mecanism de cooperare bazat pe un mandat de arestare, reglementat de Titlul VII. În sensul prezentului titlu, mandatul de arestare înseamnă o decizie judiciară emisă de un stat în vederea arestării și predării de către un alt stat a unei persoane căutate, pentru efectuarea urmăririi penale sau în scopul executării unei pedepse sau a unei măsuri de siguranță privative de libertate. Predarea este supusă condiției ca faptele pentru care a fost emis mandatul de arestare să constituie o infracțiune în temeiul dreptului statului de executare, oricare ar fi elementele constitutive sau încadrarea acesteia.

Potrivit art. 85 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată, dispozițiile Titlului III urmează să se aplice și în cazul mandatului de arestare.

În conformitate cu dispozițiile art. 84 din Legea nr. 302/2004, mandatul european de arestare este o decizie judiciară prin care o autoritate judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene solicită arestarea și predarea de către un alt stat membru a unei persoane, în scopul efectuării urmăririi penale, judecății sau executării unei pedepse ori a unei măsuri de siguranță privative de libertate, care se execută pe baza principiului recunoașterii și încrederii reciproce, în conformitate cu dispozițiile Deciziei-cadru a Consiliului 2002/584/JAI din 13 iunie 2002.

Se constată că, deși Marea Britanie, începând cu data de 1.02.2020, nu mai este stat membru a Uniunii Europene, mandatul european supus executării, emis de autoritățile britanice, produce efecte juridice în continuare, în cauză fiind incidente dispozițiile art. 85 din Legea nr. 302/2004, având în vedere încheierea Acordului privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlanda de Nord din Uniunea Europeană cu Uniunea Europeană (acord comercial și de cooperare), în baza căruia dispozițiile privind mandatul european de arestare sunt similare cu cele ale Deciziei Cadru 2002/584/JAI.

De asemenea, Înalta Curte constată că sunt îndeplinite în continuare toate condițiile prevăzute de lege pentru executarea mandatului european de arestare nr. x emis la data de 23.12.2020 de autoritățile judiciare din Anglia, respectiv de Tribunalul cu Magistrați din Staffordshire, în scopul efectuării urmăririi penale a persoanei solicitate A. în legătură cu săvârșirea unei infracțiuni de omor prin imprudență pedepsită de dreptul comun englez.

În speță, sunt aplicabile prevederile art. 84 din Legea nr. 302/2004 privind mandatul european de arestare care fac trimitere la solicitarea arestării și predării unei persoane de către un alt stat membru, în scopul efectuării urmăririi penale.

În fapt, în esență, s-a reținut că, la data de 22 noiembrie 2019, pe strada x, Anglia, persoana solicitată a lovit cu o lovitură puternică de pumn în cap, posibil să fi folosit în timpul atacului o armă precum pumnalul tip box, ceea ce a făcut ca persoana să se prăbușească la pământ; aceasta și-a fracturat craniul și a suferit leziuni ale creierului și a murit ulterior din cauza acestor leziuni, la data de 1 decembrie 2019.

Potrivit legii penale din Marea Britanie durata maximă a pedepsei prevăzute pentru infracțiunea pentru care este cercetată penal persoana solicitată A., este închisoare pe viață, potrivit pct. 2 cu 1 din mandatul european de arestare, f.35 dosar curte de apel.

Înalta Curte constată că sunt respectate dispozițiile art. 87 lit. c) din Legea nr. 302/2004 modificată prin Legea nr. 236/2017 care reglementează conținutul și forma mandatului european de arestare și prevede că acesta trebuie tradus în limba română sau în una din limbile engleză și franceză.

În acord cu argumentele primei instanțe, infracțiunea de omor prin imprudență face parte dintre cele prevăzute de art. 97 alin. (1) pct. 14 din Legea nr. 302/2004, republicată, iar în C. pen. român acestea au corespondent în dispozițiile art. 195 C. pen.

În baza art. 104 din Legea nr. 302/2004, i s-a adus la cunoștință persoanei solicitate conținutul mandatului european de arestare, precum și drepturile sale procesuale, context în care a arătat că nu este de acord cu predarea sa către autoritățile judiciare din Anglia și a menționat expres că nu renunță la regula specialității.

Deopotrivă, persoana solicitată nu a avut obiecții privind identitatea reținută în cuprinsul mandatului de arestare preventivă emis de autoritățile engleze, conform declarației date în ședința din 30.12.2020, dosar curte de apel.

De altfel, Înalta Curte reține că predarea către autoritățile judiciare străine în baza mandatului european de arestare emis de acestea nu este condiționată de acordul de voință al persoanei solicitate dacă apreciază că sunt îndeplinite toate condițiile pentru aceasta.

În raport cu argumentele prezentate de persoana solicitată că nu este autorul faptei pentru care se efectuează urmărirea penală în Marea Britanie, Înalta Curte constată că, raportat la obiectul cauzei pendinte, exced verificărilor ce pot fi făcute în actualul cadru procesual. De altfel, în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 302/2004, nu este posibil ca instanța de executare a mandatului european de arestare să cenzureze legalitatea efectuării urmăririi penale de statul emitent al mandatului european de arestare și nici să se pronunțe nici asupra oportunității emiterii unui asemenea mandat.

Evaluând susținerile contestatorului persoană solicitată privind punerea sa în libertate sau luarea măsurii arestului la domiciliu, Înalta Curte constată caracterul lor neîntemeiat, reținând în acest sens că arestarea persoanei solicitate în vederea predării este obligatorie în situația dată, în care s-a dispus punerea în executare a mandatului european de arestare emis de către autoritățile judiciare italiene față de numitul A. în vederea efectuării urmăririi penale.

Potrivit art. 104 alin. (11) teza finală din Legea nr. 302/2004, republicată, în cazul în care instanța dispune executarea mandatului european de arestare, prin hotărârea de predare dispune și arestarea persoanei solicitate în vederea predării către autoritatea judiciară emitentă, iar potrivit art. 104 alin. (13) din același act normativ: "După întocmirea sentinței prevăzute la art. 109 sau a încheierii prevăzute la alin. (2) ori (9), după caz, judecătorul emite de îndată un mandat de arestare. Dispozițiile C. proc. pen. cu privire la conținutul și executarea mandatului de arestare se aplică în mod corespunzător."

Legea specială nu permite o măsură alternativă în această situație, întrucât predarea persoanei solicitate către autoritățile străine nu se poate face decât în stare de arest preventiv. Practic, predarea către autoritatea judiciară emitentă, ca o consecință directă a admiterii solicitării privind mandatul european de arestare, presupune implicit privarea de libertate a persoanei solicitate și menținerea acestea în custodia statului solicitat, întrucât numai astfel organele de poliție însărcinate cu executarea hotărârii pot proceda la remiterea părții către autoritățile judiciare ale statului solicitant.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. b) raportat la art. 110 din Legea nr. 302/2004 din C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, contestația formulată de persoana solicitată A. împotriva Sentinței penale nr. 132 din data de 30 decembrie 2020 a Curții de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Formele de executare se vor emite conform Deciziei (Euratom) 2020/2253 a Consiliului din 29 decembrie 2020 de aprobare a încheierii de către Comisia Europeană a Acordului comercial și de cooperare dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, pe de o parte, și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, pe de altă parte, emis la data de 25 decembrie 2020.

În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga contestatorul persoană solicitată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În temeiul art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 260 RON, va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestația formulată de persoana solicitată A. împotriva Sentinței penale nr. 132 din data de 30 decembrie 2020 a Curții de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Formele de executare se emit conform Deciziei (Euratom) 2020/2253 a Consiliului din 29 decembrie 2020 de aprobare a încheierii de către Comisia Europeană a Acordului comercial și de cooperare dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, pe de o parte, și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, pe de altă parte, emis la data de 25 decembrie 2020.

Obligă contestatorul persoană solicitată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 260 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 5 ianuarie 2021.

GGC - GV