ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 751/2022

Ședința publică din data de 29 noiembrie 2022

Deliberând asupra contestației de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 112 din data de 18 noiembrie 2022 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești – secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, s-au dispus următoarele:

În baza Acordului comercial de cooperare între Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, pe de o parte și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord – Partea a III, Titlul VII și art. 109 din Legea nr. 302/2004 republicată, s-a admis sesizarea formulată de autoritățile judiciare din Marea Britanie privind executarea mandatului european de arestare emis la data de 31.08.2022 de Tribunalul Șerifului din Lothian and Borders din Edinburgh, Scoția-Marea Britanie, față de persoana solicitată A. aflat în prezent în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă din cadrul I.J.P. Buzău.

S-a luat act că persoana solicitată A. nu consimte să fie predată autoritățile judiciare din Marea Britanie, în baza mandatului european de arestare emis la data de 31.08.2022 de Tribunalul Șerifului din Lothian and Borders din Edinburgh, Scoția -Marea Britanie.

S-a autorizat predarea persoanei solicitate A. către autoritățile judiciare din Marea Britanie, pentru efectuarea cercetării persoanei solicitate referitoare la comiterea infracțiunilor săvârșite în luna septembrie 2019, a unei infracțiuni de "acuzația de a folosi spațiul pentru a opera un bordel/loc de prostituție obișnuită" prevăzută de art. 11 (5) (b) din Legea (scoțiană) a C. pen. (consolidat) din 1995; "acuzația de a trăi din venituri rezultate din prostituție", prevăzută de art. 11 (1) (a) din Legea (scoțiană) a C. pen. (consolidat) din 1995; atac cu intenția de a viola, agravat de o legătură cu activitatea de trafic de persoane" prev. de art. 5 din Legea (scoțiană) a traficului de persoane și exploatării din 2015, cu respectarea drepturilor conferite de regula specialității, exclusiv pentru faptele menționate în mandatul european de arestare.

S-a constatat că persoana solicitată A. a fost reținută conform Ordonanței nr. 138/II/5/2022 emisă la data de 17.11.2022 de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, pentru 24 de ore, respectiv începând cu data de 17.11.2022, orele 18:00 până la data de 18.11.2022, orele 18:00.

Conform art. 104 alin. (10) și 13 din Legea nr. 302/2004 republicată, s-a dispus arestarea preventivă a persoanei solicitate A., pe o perioadă de 30 zile, începând cu data de 18.11.2022 și până la data de 17.12.2022 inclusiv și emiterea de îndată a mandatului de arestare și punerea în executare a acestuia în vederea predării persoanei solicitate către autoritățile judiciare din Marea Britanie.

S-a solicitat autorității judiciare engleze respectarea garanțiilor prevăzute de art. 84 lit. b) din Acordul comercial de cooperare între Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, pe de o parte și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, pe de altă parte, precum și din art. 98 alin. (2) din Legea nr. 302/2004.

S-a respins cererea formulată de persoana solicitată A. privind luarea măsurii preventive a controlului judiciar, ca inadmisibilă.

Pentru a dispune astfel, în esență, curtea de apel a reținut că prin adresa nr. x/2022 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești a fost sesizată instanța pentru a aprecia asupra luării măsurii arestării persoanei solicitate A., ca urmare a solicitării executării mandatului european de arestare emis la data de 31.08.2022 de Tribunalul Șerifului din Lothian and Borders din Edinburgh, Scoția -Marea Britanie.

La data formulării prezentei propuneri, mandatul european de arestare sus arătat a fost atașat și tradus în limba română, astfel că, după comunicarea acestuia, în prezența avocatului ales, persoana solicitată a fost audiată declarând că a luat cunoștință de conținutul mandatului european de arestare emis împotriva sa, nu formulează obiecțiuni privind identitatea și că nu este de acord cu predarea sa către autoritățile judiciare din Marea Britanie.

Prima instanță, analizând actele și lucrările dosarului în raport cu dispozițiile legale incidente în cauză, a constatat că mandatul european de arestare din data de 31.08.2022 de către Tribunalul Șerifului din Lothian and Borders din Edinburgh, Scoția - Marea Britanie a fost emis în scopul cercetării persoanei solicitate A. pentru săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina sa de către autoritatea judiciară din Marea Britanie, respectiv în vederea efectuării cercetării persoanei solicitate suspectate în legătură cu săvârșirea infracțiunilor de:

- "acuzația de a folosi spațiul pentru a opera un bordel/loc de prostituție obișnuită" prevăzută de art. 11 (5) (b) din Legea (scoțiană) a C. pen. (consolidat) din 1995, pentru care legea prevede o pedeapsă maximă de 7 ani închisoare;

- "acuzația de a trăi din venituri rezultate din prostituție", prevăzută de art. 11 (1) (a) din Legea (scoțiană) a C. pen. (consolidat) din 1995, pentru care legea prevede o pedeapsă maximă de 7 ani închisoare;

- "atac cu intenția de a viola, agravat de o legătură cu activitatea de trafic de persoane" prevăzută de art. 5 din Legea (scoțiană) a traficului de persoane și exploatării din 2015, pentru care legea prevede pedeapsa maximă a detențiunii pe viață.

S-a reținut că infracțiunile pentru care este cercetată persoana solicitată și pentru care a fost emis mandatul de arestare au corespondență în legea penală română, respectiv 2 infracțiuni de trafic de persoane - prev. de art. 210 alin. (1) C. pen. și o infracțiune de tentativă la viol - prev. de art. 218 alin. (1) și (3) lit. f) C. pen.

În fapt, s-au reținut următoarele:

- între 11 septembrie 2019 și 20 septembrie 2019, ambele date incluse, A. și B., fiind chiriași la adresa x au permis cu bună știință ca spațiul respectiv să fie folosit integral sau parțial ca bordel sau în scopul prostituției obișnuite, încălcând Legea (scoțiană) a C. pen. (consolidat) din 1995, art. 11 (5) (b) și (6), și se va dovedi în baza Art. 5 din Legea (scoțiană) a traficului de persoane și exploatării din 2015 că infracțiunea de mai sus a fost agravată de legătura cu activitatea de trafic de persoane;

- între 11 septembrie 2019 și 20 septembrie 2019, ambele date incluse, la adresa x s-a aflat o persoană de sex masculin A. care a trăit cu bună știință din câștiguri obținute din prostituție, încălcând Legea (scoțiană) a C. pen. (consolidat) din 1995, art. 11 (1) (a) și se va dovedi în baza Art. 5 din Legea (scoțiană) a traficului de persoane și exploatării din 2015 că infracțiunea de mai sus a fost agravată de legătura cu activitatea de trafic de persoane;

- la data de 20 septembrie 2019, la adresa x A. și B., acționând împreună, au atacat-o pe C. și, conform serviciului de poliție scoțian, și-au expus penisul, au strâns-o de brațe și de picioare, s-au luptat cu ea, au încercat să îi scoată hainele de pe ea și au făcut comentarii cu tentă sexuală, făcând acest lucru cu intenția de a o viola, conform definiției din Art. 1 din Legea (scoțiană) a infracțiunilor sexuale din 2009 și se va dovedi în baza Art. 5 din Legea (scoțiană) a traficului de persoane și exploatării din 2015 că infracțiunea de mai sus a fost agravată de legătura cu activitatea de trafic de persoane.

S-a menționat că infracțiunile de care este acuzată persoana solicitată sunt sancționate de dispozițiile legii penale britanice cu pedepsele de 7 ani închisoare, respectiv detențiune pe viață.

Instanța a constatat faptul că nu s-a invocat și nici nu s-a constatat vreunul din motivele de refuz al executării mandatului de arestare emis împotriva persoanei solicitate înscrise în dispozițiile art. 99 din Legea nr. 302/2004, art. 80 și 81 din Acordul comercial de cooperare între Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, pe de o parte și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord.

Totodată, instanța a constatat că persoana solicitată nu este de acord să fie predată autorităților emitente, aceasta a declarat că a înțeles regula specialității și că nu renunță la aceasta și de asemenea, s-a constatat faptul că în urma verificărilor efectuate la parchete și instanțe a rezultat că persoana solicitată nu figurează în evidențe cu dosare aflate pe rol.

Prin urmare, constatând că sunt întrunite condițiile legale privind executarea mandatului european de arestare emise de către autoritățile judiciare din Marea Britanie, a admis sesizarea parchetului, a autorizat predarea persoanei solicitate, cu respectarea regulii specialității, precum și arestarea acesteia în vederea predării, pe o perioadă de 30 de zile.

*****

Împotriva acestei sentințe penale, în termen legal, persoana solicitată A. a formulat contestație.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, la data de 21.11.2022, fiind fixat termen pentru soluționare la data de 29.11.2022, ocazie cu care au fost luate concluziile apărării contestatorului și ale parchetului asupra contestației de față, acestea fiind redate pe larg în cuprinsul practicalei prezentei decizii.

Examinând contestația formulată, în baza actelor și lucrărilor dosarului, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că aceasta este nefondată, urmând a o respinge, pentru următoarele considerente:

Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, rezultă că prima instanță a fost sesizată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, cu solicitarea autorităților judiciare din Marea Britanie de punere în executare a mandatului european de arestare emis la data de 31.08.2022 de Tribunalul Șerifului din Lothian and Borders din Edinburgh, Scoția -Marea Britanie, față de persoana solicitată A., urmărită penal pentru săvârșirea, în luna septembrie 2019, a infracțiunilor expuse în mandat.

Fiind depus la dosarul cauzei mandatul european de arestare tradus în limba română, la termenul din 18.11.2022, instanța de fond a procedat la audierea numitului A., care a arătat că nu are obiecții privind identitatea, că nu este de acord să fie predată către autoritățile britanice și că nu înțelege să renunțe la regula specialității.

Fără a relua situația de fapt reținută în cauză în cuprinsul hotărârii primei instanțe, Înalta Curte constată că în speță s-a solicitat punerea în executare a mandatului european de arestare și predarea persoanei solicitate A. în vederea efectuării de cercetări privind comiterea a trei infracțiuni pe teritoriul Marii Britanii, aceasta fiind urmărită pentru săvârșirea a trei infracțiuni, respectiv: "acuzația de a folosi spațiul pentru a opera un bordel/loc de prostituție obișnuită" prevăzută de art. 11 (5) (b) din Legea (scoțiană) a C. pen. (consolidat) din 1995; "acuzația de a trăi din venituri rezultate din prostituție", prevăzută de art. 11 (1) (a) din Legea (scoțiană) a C. pen. (consolidat) din 1995; "acuzația de atac cu intenția de a viola, agravat de o legătură cu activitatea de trafic de persoane" prevăzută de art. 5 din Legea (scoțiană) a traficului de persoane și exploatării din 2015.

Raportat la infracțiunile presupus a fi săvârșite de persoana solicitată, Înalta Curte constată că acestea nu sunt supuse verificării îndeplinirii condiției dublei incriminări, infracțiunile reținute în sarcina persoanei solicitate A. regăsindu-se printre faptele care dau loc la predare, potrivit art. 97 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, nemaifiind necesară verificarea acestei condiții.

Pe de altă parte, și dacă această condiție ar fi verificată, potrivit art. 97 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, aceasta este îndeplinită în cauză, faptele ce fac obiectul mandatului european de arestare având echivalent în C. pen. român, reprezentând conținutul a două infracțiuni de trafic de persoane, prevăzute de art. 210 alin. (1) C. pen. și o infracțiune de tentativă la viol, prevăzută de art. 218 alin. (1) și (3) lit. f) C. pen.

În cuprinsul dispozițiilor art. 99 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, sunt reglementate cazurile în care autoritatea judiciară română de executare refuză executarea mandatului european de arestare, iar la alin. (2) al aceluiași articol sunt enumerate cazurile ce constituie motive opționale de refuz al executării mandatului european de arestare.

Similar primei instanțe, în urma analizării datelor concrete ale cauzei, Înalta Curte constată că nu este incident vreunul dintre motivele de refuz al executării mandatului de arestare emis împotriva persoanei solicitate prevăzute în cuprinsul dispozițiilor art. 99 din Legea nr. 302/2004, art. 80 și 81 din Acordul comercial de cooperare între Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, pe de o parte și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, pe de altă parte.

Așadar, analizând actele dosarului, se constată că, în mod judicios prima instanță a constatat că în speță sunt îndeplinite condițiile pentru a se pune în executare mandatul european de arestare emis pe numele persoanei solicitate A., din actele dosarului nerezultând existența vreunuia dintre motivele obligatorii sau opționale de refuz al executării mandatului european de arestare prevăzute în art. 99 alin. (1) și (2) din Legea nr. 302/2004, republicată, iar împrejurarea că persoana solicitată nu este de acord să fie predată către autoritatea judiciară emitentă a mandatului european de arestare, nu constituie motiv de refuz al executării mandatului european de arestare.

De asemenea, se constată că motivele invocate de apărare în susținerea solicitării de respingere a propunerii de punere în executare a mandatului cu consecința predării și arestării contestatorului către autoritățile britanice, legate de situația juridică a unui coinculpat, despre care s-a arătat că autoritățile emitente au dispus punerea în libertate pe cauțiune, iar din această perspectivă, în opinia apărării, contestatorul A. nu va avea parte de un proces echitabil, nu se circumscriu niciunui caz de refuz al predării persoanei solicitate.

Concluzionând, Înalta Curte constată că în mod corect instanța de fond a apreciat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de Legea nr. 302/2004 pentru executarea mandatului european de arestare emis de autoritățile judiciare din Marea Britanie la data de 31.08.2022 pe numele persoanei solicitate A., hotărârea atacată, de predare a acesteia către autoritățile judiciare solicitante, cu respectarea drepturilor conferite de regula specialității, fiind pronunțată cu respectarea dispozițiilor legale incidente în materie.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge contestația formulată de persoana solicitată A. împotriva sentinței penale nr. 112 din data de 18 noiembrie 2022 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești – secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, ca nefondată.

În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga contestatorul la plata cheltuielilor judiciare către sta.

Potrivit art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestația formulată de contestatorul A. împotriva sentinței penale nr. 112 din data de 18 noiembrie 2022 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești – secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Obligă contestatorul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 262 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 29 noiembrie 2022.