ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 27/2021

Asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin încheierea din 15 mai 2019, Curtea de Apel Bacău, secția I civilă a suspendat soluționarea contestației în anulare formulată de contestatoarea A., împotriva deciziei nr. 26 din 23.01.2019, pronunțată de Curtea de Apel Bacău în dosarul nr. x/2016 1, în contradictoriu cu intimata Casa Teritorială de Pensii Bacău, în temeiul art. 508 alin. (1) C. proc. civ. raportat la art. 492 C. proc. civ., art. 242 C. proc. civ. și art. 413 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., având în vedere că, prin citație, i s-a pus în vedere contestatoarei, sub sancțiunea suspendării cauzei, să precizeze temeiul de drept al contestației în anulare și că această obligație nu a fost îndeplinită.

Împotriva încheierii de suspendare, contestatoarea A. a declarat recurs, neîncadrat în drept, prin care solicită acordarea drepturilor prevăzute de Decretul-lege nr. 118/1990.

În motivarea recursului, menționează că a depus la dosarul cauzei decizia nr. 85699 din 4.02.1999, unde se consemnează că s-a admis cererea de pensionare ca urmaș, în temeiul Legii nr. 3/1977, astfel că susținerile Casei Teritoriale de Pensii Bacău sunt în contradicție cu dovezile din dosar.

Totodată, se solicită anularea deciziei emisă de Casa Teritorială de Pensii Bacău nr. 209637/28.03.2016.

Cererea de recurs a fost comunicată intimatei Casa Teritorială de Pensii Bacău, la 23 septembrie 2019 .

Intimata Casa Teritorială de Pensii Bacău a depus întâmpinare, prin care a invocat excepția nulității recursului, având în vedere că recurenta nu a adus critici referitoare la soluția de suspendare pronunțată de curtea de apel prin încheierea din 15.05.2019.

În temeiul art. 493 C. proc. civ., a fost întocmit raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, iar prin încheierea din 22 septembrie 2020, Înalta Curte a dispus comunicarea raportului către părți.

Părțile nu au depus puncte de vedere la raport.

Examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) raportat la art. 493 alin. (5) C. proc. civ., excepția nulității recursului, invocată de intimata-pârâtă Casa Teritorială de Pensii Bacău prin întâmpinare, Înalta Curte reține următoarele:

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., "cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni: motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat", iar potrivit art. 486 alin. (3) teza I din același act normativ, "mențiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) și c)-e, precum și cerințele menționate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității".

Totodată, potrivit art. 489 alin. (2) C. proc. civ., "aceeași sancțiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488".

Din analiza coroborată a dispozițiilor legale anterior evocate rezultă că cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiază și dezvoltarea acestora, astfel încât să poată fi încadrate în motivele de casare prevăzute limitativ de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Așadar, neîncadrarea criticilor în motivele de casare prevăzute limitativ de legea procesual civilă, precum și formularea acestora cu depășirea termenului legal sunt sancționate cu anularea recursului.

Soluția la care s-a oprit legiuitorul se explică prin aceea că recursul este o cale extraordinară de atac, de reformare, în care se examinează numai conformitatea hotărârii atacate cu normele de drept aplicabile, astfel cum rezultă din art. 483 alin. (3) C. proc. civ.

Prin raportare la aceste considerații, instanța supremă constată că prin cererea de recurs nu au fost dezvoltate critici de nelegalitate care să poată fi încadrate în motivele de casare prevăzute limitativ de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Astfel, prin motivele invocate, fără a se aduce nicio critică referitoare la nelegalitatea încheierii din 15.05.2019 a Curții de Apel Bacău, care face obiectul prezentei cereri de recurs, se urmărește, în realitate, reanalizarea situației de fapt referitoare la fondul acțiunii, prin readministrarea probatoriului constând în deciziile de pensionare la care se face referire, pentru a se stabili, așa cum susține chiar recurenta, că aceasta beneficiază de pensie de urmaș.

Or, stabilirea situației de fapt intră în atribuția exclusivă a instanțelor devolutive, în urma evaluării probelor administrate în cauză, controlul judiciar realizat în calea extraordinară de atac a recursului fiind limitat la verificarea legalității hotărârii recurate.

Criticile nu pot fi încadrate din oficiu în condițiile art. 489 alin. (2), (3) C. proc. civ., în vreunul dintre cazurile de casare prevăzute de art. 488 din C. proc. civ., nefiind identificate nici alte motive de ordine publică ce ar putea fi ridicate din oficiu.

În considerarea celor ce preced, văzând că recurenta nu s-a conformat obligației reglementate de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ. coroborate cu cele ale art. 489 alin. (2) din același cod, Înalta Curte va admite excepția nulității, invocată de intimată prin întâmpinare și va anula recursul declarat de recurenta-contestatoare A. împotriva încheierii din 15 mai 2019, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția I civilă în dosarul nr. x/2019.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția nulității recursului, invocată de intimată prin întâmpinare.

Anulează recursul declarat de recurenta-contestatoare A. împotriva încheierii din 15 mai 2019, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția I civilă în dosarul nr. x/2019.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 19 ianuarie 2021.