ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1357/2020
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1357/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)
Asupra recursului de față, din actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bacău la 20 februarie 2017, sub nr. x/2017, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta S.C. B. S.A., a contestat decizia de sancționare disciplinară nr. 1735 din 31 ianuarie 2017 emisă de pârâtă, în calitate de angajator.
Prin sentința civilă 514/2018 din 25 mai 2018 Tribunalul Bacău, secția I civilă a respins ca nefondată contestația formulată de reclamantă.
Împotriva acestei sentințe reclamanta a declarat apel.
Prin decizia nr. 6/2019 din 14 ianuarie 2019, Curtea de Apel Bacău, secția I civilă a respins ca tardiv promovat apelul declarat de reclamanta A..
Împotriva acestei decizii, a declarat recurs reclamanta, solicitând admiterea acestuia.
Motivele de recurs invocate sunt, în esență, următoarele:
Recurenta-reclamantă susține că nu au fost respectate prevederile art. 101 alin. (1) C. proc. civ. din 1865 în ceea ce privește calculul termenului în care putea fi declarată calea de atac a apelului și apreciază că a atacat sentința pronunțată de tribunal în termenul legal.
În drept, în memoriul de recurs au fost indicate dispozițiile art. 304 pct. 6 și 9 C. proc. civ. din 1865.
Intimata-pârâtă a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca inadmisibil și, în subsidiar, ca nefondat.
Recurenta-reclamantă a formulat răspuns la întâmpinare prin care a indicat, între altele, că solicită casarea deciziei pronunțate de instanța de apel pentru motivele prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 2 și 4 C. proc. civ.
Pe baza cererii de recurs, a întâmpinării depuse și a răspunsului la întâmpinare, în temeiul art. 493 C. proc. civ., s-a dispus întocmirea raportului de către magistratul-asistent desemnat, prin care s-a reținut că recursul declarat în prezenta cauză este inadmisibil.
Prin încheierea din 4 martie 2020, s-a dispus comunicarea către părți a raportului asupra admisibilității în principiu a recursului formulat, în temeiul dispozițiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ.. Intimata-pârâtă a depus punct de vedere cu privire la raport, prin care a arătat că este de acord cu concluziile acestuia.
Examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1), raportat la art. 493 alin. (5) C. proc. civ., admisibilitatea recursului declarat în cauză, Înalta Curte reține următoarele:
Recursul vizează decizia nr. 6/2019 din 14 ianuarie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția I civilă, prin care s-a respins, ca tardiv formulat, apelul formulat de reclamanta A. împotriva sentinței civile nr. 514 din 25 mai 2018 pronunțată de Tribunalul Bacău într-un litigiu având ca obiect contestația formulată de reclamantă împotriva unei decizii de sancționare emisă de intimata-pârâtă, în calitatea sa de angajator al recurentei. Instanța supremă reține că decizia recurată a fost pronunțată în cadrul unei acțiuni din materia conflictelor de muncă, în calea de atac a apelului.
Conform dispozițiilor art. 483 alin. (2) C. proc. civ. nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile privind conflictele de muncă și de asigurări sociale.
Prin Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ. (art. 73 pct. 18) s-a modificat art. 214 din Legea dialogului social nr. 62/2011 în sensul că hotărârile instanței de fond sunt supuse numai apelului. Așa fiind, în litigiile de muncă, pentru acțiunile introduse după intrarea în vigoare a acestor modificări, cum este și cazul acțiunii de față, calea de atac este numai a apelului.
În sistemul nostru de drept mijloacele procesuale de atac a hotărârilor judecătorești, exercitarea acestora și efectele căilor de atac sunt guvernate de principiul legalității căilor de atac, prevăzut de art. 457 C. proc. civ., regulă ce are și valoare de principiu constituțional, care semnifică instituirea prin lege a căilor de atac și exercitarea lor în condițiile legii, potrivit cu natura și scopul lor și într-o anumită ordine. Prin urmare, în afară de căile de atac prevăzute de lege nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va constata inadmisibilitatea recursului declarat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva deciziei nr. 6/2019 din 14 ianuarie 2019, pronunțate de Curtea de Apel Bacău, secția I civilă.
Fără nicio cale de atac.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 15 iulie 2020.