ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1838/2013

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin acțiunea civilă înregistrată sub nr.

8538/200/2007 pe rolul Judecătoriei Buzău, reclamanții B.V. și B.N. au chemat

în judecată pe pârâții F.I., F.S. și C.L. solicitând instanței ca prin

hotărârea ce o va pronunța să îi oblige pe pârâți la demolarea construcțiilor

și amenajărilor făcute abuziv, ilegal și fără asentimentul reclamanților, pe

terenurile cu numerele cadastrale x și y și să aducă aceste terenuri la starea

inițială, cu cheltuieli de judecată.

Prin Sentința civilă

nr. 7556 din 9 decembrie 2009, Judecătoria Buzău a admis în parte acțiunea

obligând pârâții să desființeze în parte pavimentul montat la imobilul din

Buzău, str. R., astfel încât să asigure scurgerea apelor pluviale dinspre

proprietatea reclamanților B. la rețeaua de canalizare din str. R.

Prin aceeași sentință

s-au respins cererile privind demolarea - desființarea celorlalte amenajări,

iar pârâții au fost obligați să plătească reclamanților suma de 370 RON

cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei

sentințe au formulat apel reclamanții B.V. și B.N., criticând-o ca nelegală și

netemeinică.

Prin Decizia civilă

nr. 250 din 16 decembrie 2011, Tribunalul Buzău a admis apelul și a schimbat în

parte sentința, iar pe fond a admis acțiunea obligând pârâții să desființeze și

celelalte construcții edificate pe suprafața de teren de 71 mp, cu număr

cadastral x, identificate în raportul de expertiză întocmit de expert F.L., ce

face parte integrantă din hotărâre și să aducă suprafața de teren la starea

inițială.

De asemenea, s-a

înlăturat respingerea cererilor privind demolarea-desființarea celorlalte

amenajări, iar pârâții au fost obligați să plătească reclamanților și suma de

414,5 RON cu titlu de cheltuieli de judecată, pentru fondul cauzei,

menținându-se restul dispozițiilor sentinței.

Totodată, au fost

obligați intimații către apelanți la 10,3 RON cheltuieli de judecată în apel.

Împotriva acestei

decizii au declarat recurs pârâții F.I., F.S. și C.L., invocând ca și motiv de

nelegalitate prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

Prin Decizia civilă

nr. 1567 din data de 19 aprilie 2012, Curtea de Apel Ploiești a respins

recursul ca nefondat, recurenții fiind obligați la 37 RON cheltuieli de

judecată către intimatul-reclamant B.N.

Împotriva acestei

decizii au formulat contestație în anulare pârâții F.I., F.S. și C.L.

întemeindu-și cererea pe prevederile art. 317 alin. (1) și art. 318 alin. (1)

C. proc. civ.

Prin Decizia

irevocabilă nr. 2543 din 19 iunie 2012 Curtea de Apel Ploiești, secția I

civilă, a respins ca nefondată contestația în anulare a Deciziei civile nr.

1567 din data de 19 aprilie 2012 pronunțată Curtea de Apel Ploiești și a

obligat contestatorii la 155,15 RON cheltuieli de judecată către intimați.

Pentru a hotărî

astfel, curtea de apel a reținut că aspectele la care se referă contestatorii

în cuprinsul cererii nu se pot încadra în noțiunea de greșeală materială la

care se referă dispozițiile art. 318 alin. (1) teza I C. proc. civ., ci vizează

o pretinsă greșeală de judecată, ce nu poate fi invocată pe calea contestației

în anulare

Referitor la cel

de-al doilea motiv al contestației în anulare speciale, prevăzut de art. 318

alin. (1) teza a II-a C. proc. civ. instanța a reținut că acest motiv de

contestație nu este incident în cauză, câtă vreme se constată că prin decizia

atacată, instanța de recurs a răspuns și motivului de recurs formulat de

contestatori referitor la efectele Sentinței civile nr. 49 din 18 ianuarie 2008

a Tribunalului Bacău în raport de care s-a pretins de către aceștia că erau

incidente dispozițiile privind puterea lucrului judecat prevăzute de art. 166

C. proc. civ. și respectiv, cele referitoare la efectul pozitiv al lucrului

judecat, arătându-se în considerentele deciziei care sunt argumentele de fapt

și de drept pentru care nu poate fi primit acest motiv de recurs.

Împotriva acestei

decizii au formulat recurs pârâții F.I. și F.S. invocând ca și motive de

nelegalitate prevederile art. 304 pct. 7 și pct. 9 C. proc. civ.

În argumentarea

motivelor de recurs mai sus evocate recurenții au învederat că instanța

învestită cu soluționarea contestației în anulare a făcut o greșită aplicare a

legii, schimbând înțelesul vădit al situației deduse judecății arătând că în

speță, era evidentă incidența autorității de lucru judecat cu privire la

desființarea gardului stradal aparținând acestora.

Au mai susținut

recurenții că în mod eronat curtea de apel a interpretat solicitarea acestora

drept un recurs la recurs și nu a analizat temeinic situația dedusă judecății.

Având în vedere

dispozițiile art. 137 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora instanța se va

pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond,

care fac de prisos în tot sau în parte cercetarea fondului, Înalta Curte va

examina cu prioritate excepția inadmisibilității recursului invocată din oficiu.

Astfel, analizând

actele și lucrările dosarului din perspectiva normelor legale incidente prin

raportare la excepția invocată din oficiu, Înalta Curte urmează să respingă

recursul ca inadmisibil, în considerarea următoarelor:

Potrivit

dispozițiilor art. 299 C. proc. civ., "sunt supuse recursului hotărârile

date fără drept de apel, precum și cele date în apel" iar în conformitate

cu prevederile art. 320 alin. (2) C. proc. civ., "Hotărârea dată în

contestație este supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea atacată."

În speță, pârâții au

formulat recurs împotriva Deciziei nr. 2543 din 19 iunie 2012 a Curții de Apel

Ploiești, secția I civilă, prin care a fost respinsă contestația în anulare

formulată împotriva Deciziei civile nr. 1567 din data de 19 aprilie 2012 prin

care Curtea de Apel Ploiești a respins recursul pârâților ca nefondat, or,

conform dispozițiilor art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ., hotărârile date

în recurs sunt hotărâri irevocabile, deci nesusceptibile de recurs.

Unul dintre

principiile fundamentale ce guvernează procesul civil este acela al legalității

căilor de atac și presupune că părțile nu pot uza, în scopul apărării

drepturilor și intereselor lor legitime, decât de mijloacele procedurale

prevăzute de lege, și astfel nu pot exercita decât căile de atac reglementate

legal.

Principiul enunțat

este consacrat și la nivel constituțional, fiind înscris în art. 129 din

Constituție, care prevede dreptul părților și al procurorului de a folosi căile

de atac, însă numai în condițiile legii.

Astfel, în sistemul

nostru de drept mijloacele procesuale de atac a hotărârilor judecătorești,

exercitarea acestora și efectele produse sunt guvernate de principiul

legalității căilor de atac, regulă cu valoare de principiu constituțional, care

semnifică instituirea prin lege a căilor de atac și exercitarea lor în

condițiile legii, potrivit cu natura și scopul lor și într-o anumită ordine.

În speța dedusă

judecății, recurenții au solicitat cenzurarea unei decizii irevocabile

pronunțate în soluționarea unei contestații în anulare formulate împotriva unei

decizii irevocabile pronunțată în recurs nesusceptibilă deci de a fi atacată,

la rândul său, cu recurs, nemaiputând fi supusă unui nou control judiciar

specific căii de reformare, împotriva sa putând fi exercitate, în condițiile

legii, doar căile extraordinare de atac.

În consecință, față

de considerentele expuse, în baza dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc.

civ. raportat la art. 317 alin. (1) și art. 377 alin. (2) pct. 4 din același

cod, Înalta Curte va respinge ca inadmisibil recursul declarat de pârâții F.I.

și F.S. și în conformitate cu prevederile art. 274 C. proc. civ. va obliga

pârâții la plata sumei de 85,93 RON cu titlu de cheltuieli de judecată către

reclamantul B.N.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul

declarat de recurenții F.I. și F.S. împotriva Deciziei nr. 2543 din 19 iunie

2012 a Curții de Apel Ploiești, secția I civilă, ca inadmisibil.

Obligă recurenții la

plata către intimatul B.N. a sumei de 85,93 RON, cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 25 aprilie 2013.

Procesat de GGC - AS