ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1221/2020

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

1.1. Cadrul procesual

În cadrul dosarului nr. x/2016 aflat pe rolul Tribunalului București reclamanta Unitatea administrativ - teritorială Județul Caraș-Severin a chemat în judecată pe pârâții Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Ministerul Finanțelor Publice și Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Regională a Finanțelor Publice Timișoara - Administrația Județeană a Finanțelor Caraș-Severin formulând contestație la executare împotriva Notificării nr. x/22.04.2016 pentru restituirea sumei de 9.192.948,79 RON pentru investiția "Reabilitare DJ 608 A Caransebeș - Telescaun 2+ 700-25 + 825 L -23,125 Km" și a Notificării nr. x/06.05.2016 pentru restituirea sumei de 4.373.098,91 RON pentru investiția "Reabilitare DJ 581 Reșița - Giurgiova 2+ 500-28 + 660 L-26, 16 Km" emise de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, solicitând anularea acestora.

Prin sentința civilă nr. 7363/19.12.2016 Tribunalul București a admis excepția necompetenței materiale a acestei instanțe și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București. S-a reținut în esență faptul că sunt incidente prev. art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, notificările contestate fiind acte administrative emise de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice-autoritate publică centrală.

La Curtea de Apel București cauza a fost înregistrată sub nr. x/2016 la data de 20.01.2017.

1.2. Hotărârea pronunțată de instanța de fond

Prin sentința civilă nr. 1185 din 4 aprilie 2017 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Ministerul Finanțelor Publice București și Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Timișoara - Administrația Județeană a Finanțelor Caraș-Severin și, în consecință, a fost respinsă acțiunea formulată în contradictoriu cu acești pârâți pentru lipsa calității procesuale pasive.

Instanța a respins excepția lipsei calității procesuale pasive și excepția inadmisibilității invocate de pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene (fost Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice).

A fost admisă în parte acțiunea precizată a reclamantei Unitatea administrativ teritorială Județul Caraș Severin, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene (fost Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice) și, în consecință: au fost anulate Notificările nr. x/22.04.2016 și nr. y/06.05.2016 emise de pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene (fost Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice).

A fost respins ca nefondat capătul de cerere având ca obiect obligarea la restituirea sumelor reținute.

1.3. Cererea de recurs

Împotriva hotărârii pronunțate de instanța de fond a formulat recurs Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, fiind criticată sentința atacată pentru motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Recurentul a arătat că instanța de fond a pronunțat hotărârea cu aplicarea greșită a prevederilor art. 10

1

din O.U.G. nr. 28/2013.

1.4. Apărările intimaților

Unitatea administrativ - teritorială Județul Caraș-Severin a formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii instanței de fond.

Ministerul Finanțelor Publice a depus la dosarul cauzei întâmpinare prin care a solicitat să se ia act de faptul că hotărârea instanței de fond nu a fost atacată în ceea ce privește dezlegarea dată excepției lipsei calității procesuale pasive a acestei autorități, motiv pentru care soluția dată acestei dezlegări a intrat în puterea lucrului judecat.

II. Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție

2.1. Argumentele de fapt și de drept relevante.

Înalta Curte de Casație și Justiție sesizată cu soluționarea recursului declarat, mai înainte de a analiza motivele de recurs formulate a constatat că recursul a fost depus cu nerespectarea dispozițiilor legale, motiv pentru care recursul va fi respins ca tardiv formulat.

În conformitate cu dispozițiile prevăzute de art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, hotărârea pronunțată în primă instanță poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.

Analizând actele și lucrările dosarului, Înalta Curte a constatat faptul că sentința a fost comunicată recurentului-pârât la data de 12 mai 2017, iar cererea de recurs a fost înregistrată la instanța de fond la data de 30 mai 2017, fiind primită la data de 29 mai 2017, după ora 16 (fax).

Or, ultima zi de declarare a recursului era data de 29 mai 2017, o zi de luni, termen prelungit conform art. 181 alin. (2) din C. proc. civ., (având în vedere că ultima zi de recurs era ziua de 28 mai, o zi de duminică), însă depunerea cererii de recurs trebuia să fie făcută în timpul de lucru al instanței, așa cum prevăd dispozițiile art. 182 alin. (2) din C. proc. civ.. Astfel, dispozițiile indicate prevăd faptul că " dacă este vorba de un act ce trebuie depus la instanță sau într-un alt loc, termenul se va împlini la ora la care activitatea încetează în acel loc în mod legal, dispozițiile art. 183 fiind aplicabile".

Relevante sunt și cele reținute de Înalta Curte-Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 34/2017 Astfel, instanța reține că " Regula de calcul al termenelor este stabilită de art. 182 alin. (1) din C. proc. civ. care prevede că ele se împlinesc la ora 24:00 a ultimei zile în care se poate îndeplini actul de procedură, în cazul termenelor socotite pe zile, săptămâni, luni sau ani.

Excepția de la această regulă este prevăzută la alin. (2) al art. 182 din C. proc. civ. și se referă la actele ce trebuie depuse la instanță sau într-un alt loc, când termenul se împlinește la ora la care activitatea încetează în acel loc în mod legal, dispozițiile art. 183 fiind aplicabile.

Astfel, deși termenele se socotesc pe zile întregi, actul trebuie depus la instanță până la ora închiderii registraturii instanței.

…Cererile trimise prin poșta electronică sau prin fax nu pot cădea sub incidența dispozițiilor prevăzute de art. 183 alin. (1) din C. proc. civ., având în vedere și prevederile art. 183 alin. (3) din același act normativ, care prevăd, în mod expres, că recipisa oficiului poștal, precum și înregistrarea ori atestarea făcută de serviciul de curierat rapid sau de serviciul specializat de comunicare servește ca dovadă a datei depunerii actului de către partea interesată, or, în cazul actelor de procedură transmise pe fax sau poștă electronică, nu există o prevedere similară.

În acest sens sunt avute în vedere și dispozițiile art. 199 din C. proc. civ., potrivit cărora cererea de chemare în judecată, depusă personal sau prin reprezentant, sosită prin poștă, curier, fax sau scanată și transmisă prin poștă electronică ori prin înscris în formă electronică, se înregistrează și primește dată certă prin aplicarea ștampilei de intrare, operațiuni care pot fi efectuate doar până la ora la care activitatea instanței încetează în mod legal.

Cu alte cuvinte, fiind o derogare de la regula înscrisă în art. 182 alin. (2) din C. proc. civ., numai actul de procedură depus prin scrisoare recomandată la oficiul poștal sau depus la un serviciu de curierat rapid ori la un serviciu specializat de comunicare, cu condiția de a fi depus până la ora 24:00 a ultimei zile a termenului prevăzut de lege este prezumat de lege ca socotit a fi făcut în termen, nu și cazul comunicării prin fax sau e-mail, care, nefiind în mod expres menționat în cuprinsul art. 183, nu poate fi extins pe cale de interpretare.

Toate actele depuse prin fax sau e-mail după ora încheierii programului de lucru al instanței sunt înregistrate a doua zi, fiind considerate depuse la data înregistrării, în conformitate cu prevederile art. 199 din C. proc. civ.

Așadar, în situațiile supuse analizei, ceea ce produce consecințe juridice cu privire la depunerea în termen a unui act de procedură este data înregistrării înscrisului la instanță, care trebuie efectuată în interiorul termenului procedural, iar nu data trimiterii actului prin poșta electronică sau prin fax, chiar și după închiderea activității instanței."

Concluzionând, dispozițiile art. 183 alin. (1) din C. proc. civ. se interpretează în sensul că actul de procedură depus prin fax sau prin e-mail este socotit a fi făcut în termen, cu condiția să fie transmis, conform înregistrării cu data transmiterii prin fax, până la data la care activitatea încetează în mod legal la instanță, cu respectarea art. 182 alin. (2) din C. proc. civ.. Înalta Curte de Casație și Justiție are în vedere că în speță sunt aplicabile dispozițiile C. proc. civ. în forma anterioară celei modificate prin Legea nr. 310/2018. Aceasta întrucât, potrivit art. 27 din C. proc. civ. "Hotărârile rămân supuse căilor de atac, motivelor și termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul."

În aceste condiții, Înalta Curte constată că recursul formulat în cauza pendinte a fost depus cu depășirea termenului de 15 zile de la comunicare, prevăzut de dispozițiile art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 .

Pentru aceste motive, Înalta Curte va aplica sancțiunea procedurală determinată de neexercitarea dreptului în termenul prevăzut de lege.

2.2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca tardiv formulat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene împotriva sentinței civile nr. 1185 din 4 aprilie 2017 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca tardiv declarat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 27 februarie 2020.