Decizia nr. 1111/2020 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — cale de atac împotriva sentinței nr. 35/2017 a Curții de Apel Suceava

Cererea de chemare în judecată Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal, la data de 18.02.2016, reclamanta S.C. A. S.R.L. Vlăsinești, a formulat contestație împotriva Deciziei emise de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rural, înregistrată de secretariatul AFIR sub nr. 30.583 din data de 18.08.2015, prin care a fost respinsă contestația formulată împotriva procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare din data de 15.06.2015, întocmit de echipa de control a Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, solicitând anularea acestei decizii, admiterea contestației și anularea procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare din data de 15.06.2015.

Soluția instanței de fond Prin sentința nr. 35 din data de 14 martie 2017, Curtea de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal a respins ca nefondată contestația formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L. Vlăsinești, în contradictoriu cu pârâtele Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale Iași și Oficiul pentru Finanțarea Investițiilor Rurale Iași.

Recursul exercitat în cauză Împotriva sentinței a declarat recurs reclamanta S.C. A. S.R.L. Vlăsinești, criticând-o pentru nelegalitate și, în temeiul dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 C. proc. civ., a solicitat casarea hotărârii, iar pe fond, în rejudecare, admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată. Circumscris cazului de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., recurenta apreciază că instanța de fond i-a încălcat dreptul la apărare întrucât nu a admis cererea de amânare formulată de către avocat, față de împrejurarea că acesta trebuie să asigure reprezentarea în două dosare având termene de judecată stabilite în aceeași zi, la instanțe distincte, respectiv la Curtea de Apel Suceava și Curtea de Apel Iași. După expunerea detaliată a contextului factual care a dus la promovarea prezentului litigiu, reclamanta a susținut că, prin hotărârea instanței de fond, sunt încălcate normele de drept material cuprinse în O.U.G. nr. 66/2011, H.G. nr. 875/2011, Ghidul Solicitantului pentru Măsura 312, Regulamentul CE nr. 65/2011, precum si clauzele contractului de finanțare. Recurenta-reclamantă a învederat că, la emiterea actelor administrative contestate, au fost luate în considerare atât elemente obiective, cât și subiective, în raport de care a apreciat asupra premiselor creării de condiții artificiale, instanța de fond reținând în mod nejustificat că sunt dovedite cele două elemente impuse prin jurisprudența CJUE. Instanța de fond, în mod nejustificat și cu încălcarea normelor de drept material ale O.U.G. nr. 66/2011, a reținut faptul că beneficiarul a atins obiectivul măsurii, în condițiile în care recurenta-pârâtă nu a detaliat și nu a dovedit că, prin accesarea sprijinului financiar, s-au creat/simulat în mod artificial condițiile impuse în Ghidul Solicitantului și în legislația specifică, producându-se astfel o neregulă. Astfel, a fost depășit termenul prevăzut de art. 21 alin. (23) din O.U.G. nr. 66/2011, față de momentul legal la care se consideră finalizată activitatea de organizare a verificării, astfel că procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare din data de 15.06.2015, întocmit în afara termenului pentru organizarea și finalizarea controlului, este nelegal. Totodată, pentru a exista o neregulă în sensul dispozițiilor art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011, beneficiarul, în speță S.C. A. S.R.L. ar fi trebuit să se abată de la legalitate, regularitate și conformitate în raport cu dispozițiile naționale și/sau europene, precum și prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziții.

Apărările intimatei Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimata Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a solicitat respingerea recursului ca nefondat, arătând, în esență, că: - demararea activității de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare conform O.U.G. nr. 66/2011, când a fost aprobat formularul IRD 0.1 Suspiciune de neregulă/Suspiciune de fraudă la nivelul Agenției cu respectarea prevederilor H.G. nr. 875/2011, art. 9; - perioada verificărilor efectuate de echipa de control a fost menționată corect în Capitolul 1 alin. D din procesul-verbal de constatare nr. x/17.06.2015, încadrându-se în cele 90 zile conform art. 21 alin. (23); - există atât elemente obiective, cât și elemente subiective care indică premisele creării de condiții artificiale pentru a beneficia de plăți prin Măsura 312, prin actele administrative emise de către AFIR s-a respectat atât legislația comunitară, cât și legislația națională, toate considerentele CJUE menționate în cauza C-343/12 fiind pe deplin aplicabile speței.

Considerentele Înaltei Curți asupra recursului Analizând sentința recurată prin prisma motivelor de casare invocate, a actelor dosarului și a dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte constată următoarele: Recurenta-reclamantă S.C. A. S.R.L. a învestit instanța de contencios administrativ și fiscal, pe calea prevăzută de art. 51 alin. (2) din O.U.G. nr. 66/2011 cu o acțiune îndreptată împotriva Deciziei nr. 30.583/18.08.2015 prin care Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a respins contestația administrativă formulată împotriva procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x din data de 17.06.2015, prin care s-a stabilit în sarcina reclamantei un debit în cuantum de 1.138.587,00 RON. Soluționând cauza prima instanță a respins acțiunea ca nefondată, motiv pentru care reclamanta a formulat prezentul recurs, invocând în drept dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 din C. proc. civ. Motivul de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 pct. 5) C. proc. civ., "când, prin hotărârea dată, instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității", este nefondat. Acesta vizează neregularități de ordin procedural sancționate cu nulitatea de art. 174 C. proc. civ., care definește nulitatea ca fiind sancțiunea care lipsește total sau parțial de efecte actul de procedură efectuat cu nerespectarea cerințelor legale, de fond sau de formă, fiind absolută, atunci când cerința nerespectată este instituită printr-o normă care ocrotește un interes public, și relativă, în cazul în care cerința nerespectată este instituită printr-o normă care ocrotește un interes privat. Concret, s-a imputat primei instanțe faptul că a încălcat dreptul la apărare prin aceea că nu a admis cererea de amânare formulată de către avocat pentru termenul de judecată din data de 14.03.2017 și principiul contradictorialității prin aceea că nu a comunicat înscrisurile noi depuse de pârâtă, astfel în mod nelegal nu a fost acordat un termen de judecată pentru pregătirea apărării. Raportat la motivele invocate de recurent, Înalta Curte constată că nu există neregularități de ordin procedural care să fie sancționate cu nulitatea. Înalta Curte apreciază că nu au fost încălcate prevederile art. 221 alin. (1), art. 13 și art. 14 C. proc. civ., în maniera în care a procedat prima instanță la soluționarea fondului cauzei. Astfel, din practicaua sentinței nr. 35 din data de 14 martie 2017, se observă că a fost respinsă cererea de amânare formulată de reprezentantul convențional al reclamantei, avocat B.. Pe de altă parte, respingând cererea de amânare, în mod corect, instanța de fond a reținut că potrivit dispozițiile art. 40 din Legea nr. 51/1995 avocatul are obligația de a se prezenta la toate termenele de judecată, iar din "coroborarea dispozițiilor art. 139 alin. (6) și art. 221 alin. (1) din Statutul profesiei de avocat rezultă că atunci când este împiedicat să-și desfășoare serviciul profesional are obligația de a-și asigura substituirea.". Or, potrivit dispozițiilor art. 222 C. proc. civ. amânarea judecării cauzei pentru lipsă de aparăre poate fi acordată numai în situații excepționale, ori împrejurarea invocată de avocatul reclamantei vizând angajarea altor contracte de aistență juridică nu se circumscrie situației de excepție reglementată de dispozițiile normative anterior citate. Totodată, Înalta Curte reține că prima instanță a avut în vedere și împrejurarea că la dosar au fost depuse de către pârâți toate înscrisurile ce au stat la baza emiterii actului administrativ contestat, însă nu se poate concluziona că recurentei-reclamante i-a fost încălcat dreptul la apărare în modalitatea în care prima instanță a înțeles să instrumenteze dosarul la ultimul termen de judecată, în raport de faptul că au fost depuse exclusiv înscrisuri care emană de la reclamantă, dosar fond. Potrivit motivului de recurs reglementat de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., casarea unor hotărâri se poate cere când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material. Prin intermediul acestui motiv de recurs poate fi invocată numai încălcarea sau aplicarea greșită a legii materiale, nu și a legii procesuale. Hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii atunci când instanța a recurs la textele de lege aplicabile speței dar, fie le-a încălcat, în litera sau spiritul lor, adăugând sau omițând unele condiții pe care textele nu le prevăd, fie le-a aplicat greșit. În cauza de față aceste motive nu sunt incidente, soluția primei instanțe este expresia interpretării și aplicării corecte a prevederilor legale în raport cu starea de fapt rezultată din probele administrate în procedura administrativă și în cea judiciară. Astfel, între Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (fosta Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit) și S.C. A. S.R.L. a fost încheiat Contractul de finanțare nr. x din 09.10.2012 având ca obiect acordarea unei finanțări nerambursabile pentru implementarea proiectului "Construire Unitate de Producție Peleți". Acest ajutor financiar nerambursabil se acordă în cadrul Schemei de ajutor de minimis aprobată prin O.M.A.D.R. nr. 567 din 2.09.2008 din care face parte și Măsura 312 "sprijin pentru crearea și dezvoltarea de micro-întreprinderi". Conform Fișei Tehnice a Măsurii 312 din PNDR, obiectivul general al acesteia "vizează dezvoltarea durabilă a economiei rurale, prin încurajarea activităților non-agricole, în scopul creșterii numărului locurilor de muncă șia veniturilor adiționale". Prin Cererea de Finanțare beneficiarul proiectului și-a propus în cadrul obiectivului de investiție Construire Unitate de Producție Peleți, construirea unei clădiri cu o suprafață construită de 664,56 mp în Jud. Botoșani și achiziționarea unor utilaje, respectiv: o linie tehnologică pentru fabricat peleți, unitate de sortare rumeguș de lemn, unitate de focare deșeuri de lemn, unitate de măcinarefăcătură de lemn, unitate focare resturi de la culturile agricole, unitate focare baloți de paie, unitate ambalare, motovtivuitor, centrală termica, pompă submersibilă, stâlpi de iluminat autonom cu panouri fotovoltaice - 4 buc. În baza Notei AFIR nr. 35.382 din data de 14.10.2014, echipa de control a verificat dacă în privința acestui contract de finanțare au fost create condiții artificiale pentru a beneficia de sprijin și a obține astfel un avantaj. În urma controlului, permis de O.U.G. nr. 66/2011, autoritatea publică a constatat că pentru contractul de finanțare x din 09.10.2012, s-au creat condiții artificiale menite să asigure obținerea finanțării FEADR. Mai precis s-a reținut că există o serie de legături între beneficiarul finanțării și o serie de entități juridice, legături care indică faptul că aceștia au acționat concertat spre realizarea obiectivelor unei entități juridice unice și în scopului eludării criteriilor de selecție. Conduita beneficiarilor constituie o încălcare a dispozițiilor legale și comunitare prin crearea unei situații artificiale care să eludeze prevederile legale. Astfel, echipa de control a constatat următoarele: - la data depuneri depunerii Cererii de Finanțare 2 beneficiari ai FEADR M 312 și anume S.C. A. S.R.L. și C. au același consultant și anume S.C. D. S.R.L.; - la data depunerii Cererii de Finanțare 3 beneficiari ai FEADR și anume S.C. A. S.R.L., II C. și S.C. E. S.R.L. au furnizat agenției aceeași adresă de mail și anume: mihaeia_x@x.com; - la data depunerii Cererii de Finanțare 2 beneficiari și anume S.C. A. S.R.L. și II C. au furnizat Agenției aceiași telefon de contact și anume: x; - terenul necesar investiției derulate de S.C. A. S.R.L. pe M 312 precum și sediul profesional al II C. pe M 121, au fost obținute de la S.C. F. S.R.L. cu asociați C. 50% și G. 50%; - Domnul G. este reprezentant legal și administrator S.C. E. S.R.L. (acționar 100% doamna C.) - beneficiar FEADR pe M 312 precum și membru în comisia de evaluare a achiziției de servicii la S.C. A. S.R.L. -beneficiar FEADR pe M 312; - Domnul G. creditează S.C. A. S.R.L.; - Doamna C. creditează S.C. A. S.R.L.; - Domnul G. are drept de semnătură la conturile S.C. A. S.R.L.; - Conform formularului Specimen de semnătură H. valabil de la data de 14.06.2013 reiese faptul că domnul G. semnează pe acest formular în calitate de "administrator" al S.C. A. S.R.L. și a dat drept de semnătură la contul bancar al societății doar persoanei G., administratora de drept conform RECOM, I. neavând nici un drept la contul respectiv pe perioada 14.06.2013 - 22.07.2014; - În ceea ce privește sursa de finanțare pentru implementarea proiectului, din documentele analizate, rezultă din analiza extraselor de cont atât G. cât și C. creditează S.C. A. S.R.L.: - În urma analizei copiei contractului de credit x/2014 se constată că societatea S.C. A. S.R.L. este angajată în relații comerciale cu banca H. de către domnul G. în baza Procurii Speciale 1753/22.08.2013 semnând în numele Acționarei unice I.; - Conform documentului trimis de ONRC nr 3932/06.05.2015, acționara 100 % a firmei S.C. A. S.R.L., I. a fost numită în funcția de administrator începând cu data de 16.05.2011 de la înființare pana atunci administratorul cu puteri depline fiind demnul G., care a fost revocat în data de 15.05.2011. - Conform istoricului ONRC, I. deține calitatea de asociat unic de la înființarea societății, până în prezent, însă susținerea financiara în derularea proiectului, cât și suportul managerial este realizat de C. și G.. - Având în vedere că Studiul de fezabilitate a fost întocmit la data de 06.05.2011 și Cererea de Finanțare a fost înregistrată la Agenție în data de 31.05.2011 concluzionăm că revocarea ONRC a domnului G. din calitatea de administrator în data de 16.05.2011 a avut ca scop neidentificarea legăturii acestuia cu S.C. A. S.R.L. la data instrumentării Cererii de finanțare de către Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (APDRP). Autoritatea de management a concluzionat că aceste elemente, atât obiective cât și subiective, sunt suficiente să demonstreze crearea condițiilor artificiale pentru obținerea finanțării și existența unor legături cu alte societăți create în scopului eludării criteriilor de selecție. Împotriva procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare, reclamanta a formulat contestație administrativă, care a fost respinsă prin Decizia nr. 30583/18.08.2015 de comisia de soluționare a contestațiilor din cadrul Centrului Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale Iași, reținându-se că reclamanta nu a reușit să demonstreze remedierea neregulilor menționate în procesul-verbal contestat. Urmare a acestor verificări, autoritatea publică a reținut faptul că există legături fizice, funcționale și de afacere între S.C. A. S.R.L., S.C. F. S.R.L. și S.C. E. S.R.L. legături care conduc la suspiciunea că au fost create condiții artificiale în scopul obținerii ajutorului financiar nerambursabil și al creării unui avantaj nejustificat care contravine obiectivelor schemei de ajutor, cele trei funcționând de comun acord în scopul obținerii de finațare pentru mai multe proiecte desfășurate în același timp. Răspunzând punctual criticilor formulate de recurentă, subsumate motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., Înalta Curte constată că prima susținere se referă la faptul că instanța de fond a reținut în mod greșit că procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare respectă dispozițiile art. 21 alin. (3) din O.U.G. nr. 66/2011. Susținerea este nefondată având în vedere că potrivit dispozițiilor anterior menționat: "Termenul maxim de efectuare a verificării și de emitere a proceselor-verbale de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare este de 90 de zile de la data finalizării activității de organizare a verificării, cu excepțiile prevăzute la alin. (25) și (26)". Așadar, legiuitorul a stabilit un număr de 90 de zile, interval de timp înăuntrul căruia autoritatea de management este obligată, printr-o dispoziție legală imperativă să efectueze și să finalizeze controlul precum și să emită procesul-verbal. Textul indicat face trimitere, ca moment de începere al curgerii termenului, la data finalizării activității de organizare a verificării, dată care este cea a Notei de descoperire a unei neregularități și de fundamentare pentru desfășurarea unui control IRD 0.1 Suspiciune de neregulă/Suspiciune de fraudă la nivelul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale nr. 18134/19.05.2015. La aceeași dată, Directorul General al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a emis decizia de numire a echipei de control nr. 18134, dată ce semnifică demararea activității de constatare a neregulilor și stabilire a creanțelor bugetare conform O.U.G. nr. 66/2011, iar procesul-verbal de constatare a neregulilor a fost emis la data de 15.06.2015. Cum perioada verificărilor efectuate de echipa de control este sub termenul de de 30 de zile, nu poate fi reținută susținerea recurentei cum că procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare a fost întocmit cu încălcarea dispozițiilor art. 21 alin. (3) din O.U.G. nr. 66/2011. O altă critică a recurentei se referă la reținerea greșită de către prima instanță a creării condițiilor artificiale pentru accesarea fondurilor nerambursabile, așa cum sunt ele definite prin Regulamentul nr. 65/2011 și a existenței unei nereguli în sensul dinspozițiilor art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011. Înalta Curte reține că, potrivit art. 4 alin. (8) din Regulamentul (UE) nr. 65/2011, articol care a fundamentat actele a căror anulare se solicită în prezenta cauză, "Fără a aduce atingere dispozițiilor speciale, nu se efectuează nicio plată către beneficiari în cazul cărora s-a stabilit că au creat în mod artificial condițiile necesare pentru a obține aceste plăți, în scopul obținerii unui avantaj care contravine obiectivelor schemei de ajutor." Conform unei jurisprudențe constante a CJUE, între care și decizia pronunțată în cauza C-434/12, Slancheva sila EOOD vs. Izpalnitelen direktor na Darzhaven fond "Zemedelie" Razplashtatelna agentsia, proba unei practici abuzive a potențialului beneficiar de un astfel de ajutor impune, pe de o parte, un ansamblu de circumstanțe obiective din care rezultă că, în pofida respectării formale a condițiilor prevăzute de reglementarea relevantă, obiectivul urmărit de această reglementare nu a fost atins și, pe de altă parte, un element subiectiv care constă în intenția de a obține un avantaj rezultat din reglementarea Uniunii creând în mod artificial condițiile necesare pentru obținerea acestuia (Eichsfelder Schlachtbetrieb, C-515/03). După ce CJUE în cauza C-434/12 a dat o interpretare obligatorie prevederilor art. 4 alin. (8) din Regulamentul 65/2011, Comisia Europeană (CE), prin Direcția Generală pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, a venit în sprijinul autorităților naționale, prin transmiterea către acestea a unui document intitulat "Identificarea fraudei. Nota directoare pentru auditori, Subiect - Crearea de condiții artificiale în vederea obținerii repetate de fonduri FEADR/SAPARD/IPARD pentru proiectele de investiții" (dosar). Astfel, pentru a ajuta autoritățile naționale să identifice condițiile artificiale, în introducerea Notei directoare sunt prezentate câteva astfel de situații, dintre care amintim: respingerea unei cereri de finanțare depusă în cadrul măsurii 121, caz în care cea de-a doua cerere va fi depusă în cadrul măsurii 312, sau crearea de către proprietarii unei entități, care a beneficiat deja de fonduri, a unei noi entități, controlate, direct sau indirect, de proprietarii beneficiarului inițial, urmată de accesarea de fonduri de către cea de-a doua entitate, echipamentele astfel achiziționate fiind însă destinate să servească exclusiv intereselor financiare ale beneficiarului inițial. S-a mai arătat că, în primul rând, în ceea ce privește elementul obiectiv, trebuie amintit că, în temeiul considerentului (46) al Regulamentului nr. 1698/2005, schema de sprijinire a dezvoltării rurale prin FEADR urmărește în special să ajute "pentru diversificarea activităților, favorizând activitățile neagricole, precum și pentru dezvoltarea altor sectoare decât agricultura, pentru promovarea ocupării forței de muncă [...] și pentru realizarea de investiții care să facă zonele rurale mai atractive în scopul inversării tendinței de declin economic și social și de depopulare a zonelor rurale". În al doilea rând, în ceea ce privește elementul subiectiv, revine instanței naționale sarcina să stabilească conținutul și semnificația reale ale cererii de finanțare în litigiu (Halifax și alții, C-255/02). Astfel, fac parte dintre elementele de fapt care pot fi luate în considerare de instanța menționată pentru a stabili caracterul artificial al creării condițiilor necesare pentru a beneficia de o plată în temeiul FEADR legăturile de natură juridică, economică și/sau personală dintre persoanele implicate în operațiunea de investiții respectivă. Existența acestui element subiectiv poate fi de asemenea stabilită prin dovedirea unei coluziuni, care poate să ia forma unei coordonări deliberate, între diferiți investitori candidați la acordarea unui ajutor în temeiul unei scheme de ajutor din cadrul FEADR, în special atunci când proiectele de investiții sunt identice și când există o legătură geografică, economică, funcțională, juridică și/sau personală între aceste proiecte (Hotărârea Vonk Dairy Products, punctul 33). În concluzie, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a statuat că articolul 4 alin. (8) din Regulamentul nr. 65/2011 trebuie interpretat în sensul că condițiile de punere în aplicare a acestuia necesită prezența unui element obiectiv și a unui element subiectiv. Potrivit primului dintre aceste elemente, este de competența instanței de trimitere să aprecieze împrejurările obiective ale speței care permit să se concluzioneze că finalitatea urmărită de schema de ajutor din cadrul FEADR nu poate fi atinsă. Potrivit celui de al doilea element, este de competența instanței de trimitere să aprecieze elementele de probă obiective care permit să se concluzioneze că, prin crearea în mod artificial a condițiilor necesare pentru a beneficia de plată în temeiul schemei de ajutor din cadrul FEADR, candidatul la acordarea unei astfel de plăți a urmărit în exclusivitate să obțină un avantaj care contravine obiectivelor schemei menționate. În această privință, instanța de trimitere se poate baza nu numai pe elemente precum legăturile juridice, economice și/sau personale dintre persoanele implicate în proiecte de investiții similare, ci și pe indicii care dovedesc existența unei coordonări deliberate între aceste persoane. În cauza de față, din probele administrate atât în procedura administrativă, cât și în procedura judiciară a rezultat, între altele, că: - prin contractul de finanțare nr. x/12.07.2010 S.C. E. S.R.L. reprezentată prin administrator G. i s-a acordat o finanțare nerambursabilă, din fondurile FEADR de maxim 1.229.163 RON; - la data de 28.04.2011 S.C. A. S.R.L. prin administrator G. angajează servicii de consultanță în domeniul investiției și administrarea contractului de execuție cu S.C. D. S.R.L. (34 - 35 dosar). Este necontestat de reclamantă faptul că aceeași societate de consultanță prestează servicii și pentru C.; - la data de 06.05.2011 S.C. A. S.R.L. prin administrator G. întocmește studiul de fezabilitate necesar obținerii împrumutului nerambursabil; - la data de 16 05.2011 este înlocuit administratorul S.C. A. S.R.L., atribuțiile lui G. fiind preluate de I. . Conform Certificatului nr. x/06.05.2015 emis de ONRC Botoșani, acționara 100 % a firmei S.C. A. S.R.L., I. a fost numită în funcția de administrator începând cu data de 16.05.2011 de la înființare pana atunci administratorul cu puteri depline fiind demnul G., care a fost revocat în data de 15.05.2011. Conform istoricului ONRC, I. deține calitatea de asociat unic de la înființarea societății, până în prezent, însă susținerea financiara în derularea proiectului, cât și suportul managerial este realizat de C. și G.; - Ulterior schimbării administratorului, I. împuternicește pe G. prin procura autentificată sub nr. x/22.08.2014 de BNP J. să o reprezinte în scopul contractării unui credit și constituirii unei garanții imobiliare . De asemeni, conform formularului Specimen de semnătură H. valabil de la data de 14.06.2013 reiese faptul că domnul G. semnează pe acest formular în calitate de "administrator" al S.C. A. S.R.L. și a dat drept de semnătură la contul bancar al societății doar persoanei G., administratora de drept conform RECOM, I. neavând nici un drept la contul respectiv pe perioada 14.06.2013 - 22.07.2014; - G. și C. creditează S.C. A. S.R.L. conform extraselor de cont aflate la dosar. Situația anterior menționată coroborată cu alte elemente, respectiv: consultant comun, adrese de email comune, număr de telefon comun, faptul că G. este reprezentant legal și administrator pentru S.C. E. S.R.L. (beneficiar FEADR M312), terenul afferent investiției S.C. A. S.R.L. a fost procurat de la S.C. F. S.R.L. (asociați G. și C.), G. face diverse viramente bancare în contul S.C. A. S.R.L., componența comisiei de licitație pentru angajarea contractului de consultanță arată incidența în crearea unor condiții artificiale în scopul de a obține nejustificat finanțare din fondurile europene. Așa fiind, concluzia creării condițiilor artificiale a rezultat din analiza coroborată a relațiilor existente între recurenta beneficiară a finanțării nerambursabile și celelalte societăți comerciale menționate expres atât în actele administrative atacate cât și în sentința recurată. În acest context, motivarea actelor administrative contestate și documentația care a stat la baza acestora oferă suficiente elemente care, corelate între ele, conduc la concluzia că societățile au fost înființate artificial, acționarii unici și administratorii au creat toate condițiile necesare pentru accesarea sprijinului financiar nerambursabil. Susținerea recurentei-reclamante în sensul că nu există "neregulă" în sensul dispozițiilor art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011 este neîntemeiată. Potrivit art. 2 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 66/2011, în forma în vigoare la data emiterii notei contestate neregula este "orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate, în raport cu dispozițiile naționale și/sau europene, precum și cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate pe baza acestor dispoziții, ce rezultă dintr-o acțiune sau inacțiune a beneficiarului, ori a autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaționali și/sau fondurile publice naționale, printr-o sumă plătită necuvenit." În sensul art. 1 alin. (2) Regulamentul nr. 2988/1995: "abatere" reprezintă "orice încălcare a unei dispoziții de drept comunitar, ca urmare a unei acțiuni sau omisiuni a unui agent economic, care poate sau ar putea prejudicia bugetul general al comunităților sau bugetele gestionate de acestea - fie prin diminuarea sau pierderea veniturilor acumulate din resurse proprii, colectate direct în numele comunităților, fie prin cheltuieli nejustificate". În mod similar, în sensul art. 2 pct. 7 din Regulamentul CE nr. 1083/2006, de stabilire a anumitor dispoziții generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de coeziune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1260/1999 "neregularitate" înseamnă "orice încălcare a unei dispoziții a dreptului comunitar care rezultă dintr-un act sau dintr-o omisiune a unui operator economic care are sau ar putea avea ca efect un prejudiciu la adresa bugetului general al Uniunii Europene prin imputarea unei cheltuieli necorespunzătoare bugetului general". În mod corespunzător, O.G. nr. 79/2003 privind controlul și recuperarea fondurilor comunitare, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente utilizate necorespunzător definea "neregula" drept, orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate în raport cu dispozițiile legale naționale și/sau comunitare, precum și cu prevederile contractelor ori ale altor angajamente legale încheiate în baza acestor dispoziții, care prejudiciază bugetul general al Comunității Europene și/sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, precum și bugetele din care provine cofinanțarea aferentă printr-o cheltuială necuvenită. Este adevărat că toate aceste definiții includ elementul producerii unui efect vătămător asupra bugetului Uniunii Europene sau asupra fondurilor naționale corespunzătoare, efect constând în existența unui impact financiar deja produs sau doar potențial, dar nu se poate reține în cauză că acest element definitoriu nu este îndeplinit, de vreme ce au fost create condiții artificiale pentru obținerea finanțării nerambursabile. Prin urmare, așa cum corect a reținut și judecătorul fondului, deși indicatorii fizici, juridici și contabili prezentați de autoritatea pârâtă, analizați individual nu reprezintă neapărat o neregulă, prin interconectarea anumitor elemente aparent independente și legale rezultă că proiectul din speță este coordonat de către o altă persoană decât cea în numele căreia s-a semnat contractul de finanțare, datorită faptului că adevăratul beneficiar, G., era neeligibil pentru accesarea finanțării în cadrul măsurii de sprijin în principal pentru că are deja proiecte în implementare. Or, existența neregulii conduce implicit la existența unui prejudiciu, fără să fie necesar să se probeze producerea lui. Înalta Curte constată că soluția adoptată a fost corect și amplu motivată, s-a fundamentat pe interpretarea probelor administrate raportat la prevederile legale aplicabile, astfel încât motivele de casare prevăzute de art. 488 din C. proc. civ. nu sunt incidente în cauză.

Soluția instanței de recurs și temeiul juridic al acesteia Pentru aceste considerente și în temeiul dispozițiilor art. 20 din Legea contenciosului administrativ nr. 544/2004 și art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de reclamanta S.C. A. S.R.L. Vlăsinești împotriva sentinței nr. 35 din data de 14 martie 2017 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.