ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6934/2020
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6934/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal la data de 24 noiembrie 2017, sub nr. de dosar x/2017, reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale din Cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a solicitat anularea Deciziei de soluționare a contestației administrative nr. 29.347 din 23 octombrie 2017, anularea procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare încheiat în data de 03 august 2017, iar pe fond, anularea măsurii de obligare a societății reclamante să restituie finanțarea nerambursabilă în cuantum de 541.961,60 RON către pârâta AFIR - MADR, cu cheltuieli de judecată.
Prin sentința civilă nr. 342 din 08 martie 2018 Tribunalul Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței sale materiale și a dispus trimiterea cauzei având ca obiect "anulare act administrativ" formulată de reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, spre competentă soluționare Curții de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal, cauza fiind înregistrată pe rolul acestei instanțe sub același număr, la data de 10 mai 2018.
Hotărârea instanței de fond
Prin sentința civilă nr. 85 din 25 iunie 2018, Curtea de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea formulată de reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, ca nefondată.
Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva sentinței civile nr. 85 din 25 iunie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamanta A. S.R.L., întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și, în rejudecarea cauzei, admiterea acțiunii, astfel cum a fost formulată.
Apărările formulate în cauză
Prin întâmpinarea înregistrată la dosarul instanței de recurs la data de 04 septembrie 2018, intimata-pârâtă Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale a invocat, în principal, excepția nulității recursului și, în subsidiar, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.
II. Soluția instanței de recurs
Analizând, cu prioritate, termenul de declarare a căii de atac, Înalta Curte constată că recursul a fost declarat cu nerespectarea termenului prevăzut de lege, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004:
"Hotărârea pronunțată în primă instanță poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare", iar potrivit art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., republicat:
"Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3)." Totodată, conform art. 185 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ.:
"Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate absolută."
Înalta Curte reține că sentința civilă nr. 85 din 25 iunie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal, a fost comunicată recurentei-reclamante la data de 29 iunie 2018, conform dovezii de înmânare aflate la dosarul instanței de fond. Termenul de 15 zile, prevăzut de art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, înăuntrul căruia trebuia declarată calea de atac a recursului, începea să curgă de la acest moment și se împlinea la data de 16 iulie 2018, potrivit dispozițiilor art. 181, raportat la art. 184 din C. proc. civ.
Cererea de recurs a fost depusă la Registratura instanței de fond la data de 17 iulie 2018 .
Prin urmare, Înalta Curte constată că recursul a fost depus în afara termenului de 15 zile prevăzut de lege, respectiv la data de 17 iulie 2018, ultima zi în care putea fi promovată calea de atac fiind 16 iulie 2018.
Pentru considerentele arătate, în temeiul dispozițiilor art. 185 alin. (1) și art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va admite excepția tardivității și va respinge recursul declarat de reclamanta A. S.R.L. împotriva sentinței civile nr. 85 din 25 iunie 2018 a Curții de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal, ca tardiv formulat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepția tardivității.
Respinge recursul declarat de reclamanta A. S.R.L. împotriva sentinței civile nr. 85 din 25 iunie 2018 a Curții de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal, ca tardiv formulat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 decembrie 2020.