ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5569/2013
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5569/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Asupra recursului de
față,
Din examinarea
lucrărilor din dosar a constatat următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Cadrul procesual
Prin Cererea adresată Curții de Apel Pitești
V.D. a formulat recurs împotriva Încheierii de ședință din data de 20 aprilie
2012 și a deciziei pronunțate la data de 20 aprilie 2012 de instanță în calea
de atac a recursului.
Hotărârea
instanței de recurs
A. Prin Decizia nr.
1002/R-Cont din 20 aprilie 2012 a Curții de Apel Pitești a fost anulat ca
netimbrat recursul formulat de Primăria Oteșani și de Primarul Comunei Oteșani
împotriva Sentinței nr. 2851 din 20 decembrie 2011 pronunțată de Tribunalul
Vâlcea și a fost admis recursul formulat de pârâta B.A. împotriva aceleiași
sentințe, în sensul că a fost modificată sentința atacată și a fost respinsă
acțiunea reclamantului V.D. ca neîntemeiată.
B. Motivele de fapt
și de drept care au stat la baza formării convingerii primei instanțe
Pentru a pronunța
această hotărâre, instanța a reținut că prin cererea introductivă adresată
Tribunalului Vâlcea, reclamantul V.D. a chemat în judecată pârâții B.A. și Comuna
Oteșani prin Primar, solicitând anularea poziției de rol agricol a pârâtei B.A.
și trecerea respectivului teren în rolul său agricol.
Prin Sentința nr.
2851 din 20 decembrie 2011 Tribunalul Vâlcea a admis acțiunea reclamantului.
Împotriva acestei
hotărâri au formulat recurs atât pârâta B.A., cât și Comuna Oteșani prin Primar
și Primarul Comunei Oteșani.
Instanța de control
judiciar a constatat că recursul formulat de Comuna Oteșani prin Primar și
Primarul Comunei Oteșani nu a fost timbrat și a fost aplicată sancțiunea
prevăzută de lege, anulând recursul pentru acest motiv.
Recursul pârâtei B.A.
a fost admis de instanța de recurs, reținându-se că cererea reclamantului nu
poate fi admisă la acest moment, nefiind posibilă înregistrarea în rol în
temeiul O.G. nr. 28/2008, întrucât asupra proprietății bunului părțile se află
în litigiu, care nu a fost încă soluționat irevocabil.
Recursul declarat
de V.D.
Recurentul a criticat
hotărârea instanței de recurs ca netemeinică și nelegală, respectiv atât
Încheierea de ședință din data de 20 aprilie 2012, cât și decizia pronunțată,
arătând că hotărârea cuprinde motive străine de natura pricinii.
S-a arătat că
instanța a luat în considerare hotărâri casate, acte falsificate, casând cu
ușurință o decizie definitivă și intrând în contradicție cu puterea lucrului
judecat, respectiv cu hotărârea Tribunalului Vâlcea. Recurentul a precizat că
decizia instanței de recurs ignoră hotărârea instanței de punere în posesie și
proprietate.
S-a precizat că
instanța de recurs a schimbat înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al
Deciziei nr. 1032/2005 și al deciziei pronunțate de Tribunalul Vâlcea.
II. Decizia Înaltei
Curți de Casație și Justiție
Înalta Curte sesizată
cu cererea de recurs de față și procedând la verificarea acesteia a constatat
faptul că recursul este inadmisibil, pentru considerentele ce vor fi arătate în
continuare.
În conformitate cu
dispozițiile art. 125 alin. (3) și art. 128 din Constituție, competența și
procedura de judecată sunt stabilite de lege, iar împotriva hotărârilor
judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de
atac, în condițiile legii.
În conformitate cu
dispozițiile Codului de procedură civilă, în prezent sunt instituționalizate
mai multe căi de atac a hotărârilor judecătorești, și anume, apelul, recursul,
contestația în anulare, revizuirea și recursul în interesul legii.
Codul de procedură
civilă reglementează în Titlul V - Capitolul I, recursul (art. 299 - 316), cale
extraordinară de atac, iar în art. 299 se precizează ce hotărâri sunt supuse
recursului.
Conform dispozițiilor
art. 299 alin. (1) C. proc. civ. hotărârile date fără drept de apel, cele date
în apel, precum și, în condițiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu
activitate jurisdicțională sunt supuse recursului.
Înalta Curte, văzând
actele și lucrările dosarului, a constatat că hotărârea atacată cu recurs a
fost pronunțată în calea de atac a recursului, hotărâre irevocabilă.
Din coroborarea
dispozițiilor art. 377 alin. (2) și art. 299 C. proc. civ. rezultă că în
sistemul român de jurisdicție este statuat principiul unicității recursului.
Pentru motivele
arătate, întrucât recursul nu privește o hotărâre dintre cele enumerate de art.
299 C. proc. civ., care pot fi atacate cu recurs, Înalta Curte în temeiul
dispozițiilor art. 312 C. proc. civ. va respinge recursul declarat ca
inadmisibil, ca o consecință a nesocotirii prevederilor art. 1 alin. (5) din
Constituția României, privind obligativitatea respectării legilor.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul
formulat de V.D. împotriva Deciziei nr. 1002/R din 20 aprilie 2012 a Curții de
Apel Pitești, secția contencios administrativ și fiscal ca inadmisibil.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 5 iunie 2013.
Procesat de GGC - LM