ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3522/2020
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3522/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Circumstanțele cauzei
Prin cererea înregistrată sub nr. x/2019 pe rolul Curții de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, reclamanta A. S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Agenția Națională de Administrare Fiscală și Președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală, ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună:
In principal, constatarea suspendării de drept a efectelor Ordinului Președintelui ANAF nr. 3236/27.12.2018 pentru aprobarea procedurii de înregistrare a operatorilor economici care comercializează în sistem angro sau en detail produse energetice - benzine, motorine, petrol lampant, gaz petrolier lichefiat și biocombustibili, precum și pentru aprobarea modelului și conținutului unor formulare;
In secundar, suspendarea, până la pronunțarea instanței de fond, a executării Ordinului Președintelui ANAF nr. 3236/27.12.2018, în ceea ce privește aspectele privind interzicerea comercializării produselor energetice (benzine, motorine, petrol lampant, gaz petrolier lichefiat și biocombustibili) de către operatorii economici în sistem angro fără depozitare;
Obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
Soluția instanței de fond
Prin sentința nr. 12 din data de 29 ianuarie 2019, Curtea de Apel Alba-Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal a hotărât următoarele:
- a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală;
- a admis cererea de formulată de reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâții Agenția Națională de Administrare Fiscală și Președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală, și în consecință:
- a constatat intervenirea suspendării de drept a executării Ordinului nr. 3236/27.12.2018 emis de Președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală, pentru aprobarea procedurii de înregistrare a operatorilor economici care comercializează în sistem angro sau en detail produse energetice - benzine, motorine, petrol lampant, gaz petrolier lichefiat și biocombustibili, precum și pentru aprobarea modelului și conținutului unor formulare, până la soluționarea definitivă a acțiunii în anularea Ordinului nr. 1960/2018 emis de Președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală, în ceea ce privește îndeplinirea condiției deținerii de spații de depozitare corespunzătoare, în vederea obținerii atestatului de comercializare de către operatorii economici care intenționează să distribuie și să comercializeze angro produse energetice.
Recursul exercitat în cauză
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții Agenția Națională de Administrare Fiscală și Președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală, întemeiat pe motivele de casare prevăzute de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate, în sensul respingerii cererii de constatare a suspendării de drept, în principal, ca lipsită de interes și, în subsidiar, ca neîntemeiată.
Recursurile au fost înregistrate pe rolul înaltei Curți de Casație și Justiție sub nr. x/2019, iar prin încheierea de ședință din ședința de judecată din data de 29 octombrie 2019 s-a stabilit taxa judiciară de timbru aferentă căii de atac promovate, în cuantum de 100 RON, fiecare, conform dispozițiilor Ordonanței de urgență nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.
Considerentele înaltei Curți asupra căii de atac
Examinând excepția netimbrării recursului, invocată din oficiu în ședința publică din data de 14 iulie 2020, asupra căreia trebuie să se pronunțe cu prioritate, astfel cum impun dispozițiile art. 248 C. proc. civ., înalta Curte constată următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 24 alin. (1) și (2) din O.U.G. nr. 80/2013, "(l)Recursul împotriva hotărârilor judecătorești se taxează cu 100 RON dacă se invocă unul sau mai multe dintre motivele prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1-7 C. proc. civ. (2) In cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greșită a norme/or de drept material, pentru cereri și acțiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puțin de 100 RON; în aceeași ipoteză, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 RON. ", iar dispozițiile art. 33 alin. (1) din același act normativ statuează în mod expres că "taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepțiile prevăzute de lege".
În acest sens sunt și dispozițiile art. 148 alin. (6) C. proc. civ., conform cărora:
"Cererile adresate instanțelor judecătorești se timbrează, dacă legea nu prevede altfel", precum și dispozițiile art. 197 din același cod care prevăd în mod expres că "în cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se atașează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condițiile legii."
Din analiza textelor de lege sus citate, rezultă obligația recurenților de a depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru, în cuantumul datorat, astfel încât prin încheierea de ședință din data de 29 octombrie 2020 s-a dispus citarea acestora cu mențiunea de a achita taxa judiciară de timbru.
De asemenea, conform art. 39 din O.U.G. nr. 80/2013, împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, partea obligată poate formula cerere de reexaminare, la aceeași instanță, în termen de 3 zile de la data comunicării taxei datorate, însă recurenții nu au folosit acest mijloc procesual reglementat de norma specială menționată.
Înalta Curte constată că până la termenul de judecată acordat, deși au fost legal citați cu mențiunea de a achita taxa judiciară aferentă recursurilor promovate, astfel cum rezultă din dovada/procesul-verbal de înmânare a actului de procedură de la filele x, pârâții nu a respectat cerința prevăzută de dispozițiile art. 24 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.
Consecința neachitării taxei judiciare de timbru aferentă căii de atac extraordinare a recursului este prevăzută de dispozițiile art. 197 din C. proc. civ., sancțiunea fiind nulitatea recursului ca netimbrat.
Prin urmare, pentru considerentele arătate și în temeiul dispozițiilor art. 486 alin. (2) și (3) din C. proc. civ., Înalta Curte va dispune anularea, ca netimbrate, a recursurilor formulate de recurenții-pârâți Agenția Națională de Administrare Fiscală și Președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală împotriva sentinței nr. 12/2019 din 29 ianuarie 2019 a Curții de Apel Alba iulie, secția de contencios administrativ și fiscal.
Totodată, reținând culpa procesuală a recurenților-pârâți Agenția Națională de Administrare Fiscală și Președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală potrivit dispozițiilor art. 453 C. proc. civ., aceaștia vor fi obligați să plătească intimatei-reclamante S.C. A. S.R.L., suma de 2830,81 RON reprezentând cheltuieli de judecată reduse, în raport de stadiul procesual al cauzei, de complexitatea acesteia și de munca efectiv realizată de avocat în acest dosar, reprezentând onorariu avocat, cheltuieli de transport și cazare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursurile declarate de pârâții Agenția Națională de Administrare Fiscală și Președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală împotriva sentinței nr. 12/2019 din 29 ianuarie 2019 a Curții de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, ca netimbrate.
Obligă pârâtele Agenția Națională de Administrare Fiscală și Președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală să plătească reclamantei S.C. A. S.R.L. cheltuieli de judecată, reduse în recurs, în cuantum de 2830,81 RON.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 14 iulie 2020.