Decizia nr. 382/2020 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — recurs împotriva sentinței nr. 26/2019 a Curții de Apel Alba Iulia

Obiectul litigiului dedus judecății Prin cererea înregistrată la data de 14.01.2019 sub dosar nr. x/2019 pe rolul Curții de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, reclamanta A. S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele Agenția Națională de Administrare Fiscală și Președintele ANAF să se constate suspendarea de drept a efectelor Ordinului Președintelui ANAF nr. 3236/27.12.2018 pentru aprobarea Procedurii de înregistrare a operatorilor economici care comercializează în sistem angro sau en detail produse energetice - benzine, motorine, petrol lampant, gaz petrolier lichefiat și biocombustibili, precum și pentru aprobarea modelului și conținutului unor formulare, iar în subsidiar să se dispună suspendarea, până la pronunțarea instanței de fond, a executării Ordinului Președintelui ANAF nr. 3236/27.12.2018, în ceea ce privește aspectele privind interzicerea comercializării produselor energetice (benzine, motorine, petrol lampant. gaz petrolier lichefiat și biocombustibil) de către operatorii economici în sistem angro fără depozitare.

Hotărârea primei instanțe Prin sentința nr. 26/2019 pronunțată în data de 11 februarie 2019, Curtea de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală, a admis cererea de formulată de reclamanta A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâții Agenția Națională de Administrare Fiscală și Președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală și a constatat intervenită suspendarea de drept a executării Ordinului nr. 3236/27.12.2018 emis de Președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală, pentru aprobarea procedurii de înregistrare a operatorilor economici care comercializează în sistem angro sau en detail produse energetice - benzine, motorine, petrol lampant, gaz petrolier lichefiat și biocombustibili, precum și pentru aprobarea modelului și conținutului unor formulare, până la soluționarea în fond a acțiunii în anularea Ordinului nr. 3236/27.12.2018 emis de Președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală, în ceea ce privește îndeplinirea condiției deținerii de spații de depozitare corespunzătoare, în vederea obținerii atestatului de comercializare de către operatorii economici care intenționează să distribuie și să comercializeze angro produse energetice.

Calea de atac exercitată în cauză 3.1 Împotriva sentinței civile nr. 26/2019 pronunțată în data de 11 februarie 2019 de Curtea de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală a declarat recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. În cuprinsul motivelor de recurs a invocat excepția lipsei de interes a acțiunii, motivat de faptul că OPANAF nr. 3236/2018 a fost modificat prin OPANAF nr. 508/2019, în sensul abrogării dispozițiilor care impuneau deținerea de spații de depozitare, solicitându-se respingerea acțiunii ca lipsită de interes. În subsidiar, în situația în care instanța de recurs va respinge excepția invocată, pe fondul cauzei solicită admiterea recursului, casarea sentinței și respingerea cererii de suspendare de drept ca neîntemeiată, hotărârea pronunțată fiind dată cu încălcarea normelor de drept material. 3.2 Împotriva sentinței sus-menționate a declarat recurs și pârâtul Președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală, invocând excepția lipsei calității sale procesuale și aceleași motive de casare prevăzute de C. proc. civ., susținute cu aceleași argumente expuse în cererea de recurs formulată de instituția pe care o conduce.

Apărări formulate în cauză Intimata-reclamantă a depus întâmpinare prin care a invocat în principal exepția lipsei de interes în formularea recursurilor și în subsidiar, a solicitat respingerea recursurilor ca nefondate și menținerea ca legală a soluției instanței de fond.

Procedura de soluționare a recursului În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererilor de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471 1 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013. În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471 1 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., prin rezoluția din data de 15 iulie 2019, s-a fixat termen de judecată la data de 26 noiembrie 2019, în ședință publică, cu citarea părților. II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului II.1 Referitor la excepția lipsei de interes în susținerea recursurilor, Înalta Curte o va respinge, pentru următoarele considerente: Intimata-reclamantă A. S.R.L. a învederat că, în cauză, chiar recurenții-pârâți au arătat că în Monitorul Oficial nr. 171/2019 a fost publicat Ordinul Președintelui ANAF nr. 508/2019 privind modificarea anexei nr. 1 la Ordinul Președintelui ANAF 3236/2018, prin care au fost abrogate dispozițiile din OPANAF nr. 3236/2018 ce impuneau deținerea de spații de depozitare. Intimata-reclamantă a apreciat că recursurile sunt lipsite de interes, întrucât măsura suspendării a fost dispusă în condițiile art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, până la pronunțarea instanței de fond și cum nu a introdus o acțiune în anulare în termen de 60 de zile, efectele sentinței au încetat de drept și fără nicio formalitate. Înalta Curte reține că, prin sentința recurată în prezenta cauză, instanța de fond a dispus măsura suspendării executării ordinului contestat până la pronunțarea instanței de fond. Dreptul de a promova acțiunea în anulare a actului administrativ se naște o dată cu emiterea ordinului și, pe cale de consecință, măsura suspendării, dispusă de prima instanță își produce în continuare efectele, iar recurenții-pârâți justifică interesul soluționării recursului, scopul previzionat fiind acela al desființării efectelor suspensive a caracterului executoriu al ordinului contestat, dispuse prin hotărârea recurată. Pentru aceste motive, Înalta Curte va respinge excepția lipsei de interes în susținerea recursurilor, invocată de intimata-reclamantă. II.2. Analizând actele și lucrările dosarului, precum și hotărârea atacată recurată, în raport de motivul de casare invocat, Înalta Curte constată că recursurile sunt fondate, în limitele și pentru considerentele ce vor fi în continuare arătate: Prin cererea de chemare în judecată ce face obiectul prezentului dosar, reclamanta A. S.R.L. a solicitat suspendarea executării Ordinului Președintelui ANAF nr. 3236/2018 pentru aprobarea Procedurii de înregistrare a operatorilor economici care comercializează în sistem angro sau en detail produse energetice - benzine, motorine, petrol lampant, gaz petrolier lichefiat și biocombustibili, publicat în Monitorul Oficial nr. 1115/28.12.2018. Prin cererea formulată în contradictoriu cu pârâții Agenția Națională de Administrare Fiscală și de Președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală, reclamanta critică obligativitatea operatorilor economici care dețin atestate de comercializare în sistem angro sau an detail produse energetice - benzine, motorine, petrol lampant, gaz petrolier lichefiat și biocombustibili, trebuie să depună o nouă cerere de atestare până la 31 ianuarie 2019, în sens contrar atestatele inițiale își pierd valabilitatea. Soluționând cererea reclamantei, prima instanță a pronunțat sentința civilă nr. 26 din 11 februarie 2019, prin care a admis cererea reclamantei și a dispus suspendarea executării Ordinului Președintelui ANAF nr. 3236/27.12.2018. Recursurile formulate de pârâții Agenția Națională de Administrare Fiscală și de Președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală urmează a fi admise, în considerarea evenimentului legislativ reprezentat de abrogarea dispozițiilor Ordinului nr. 3236/2018, referitoare la Procedura de înregistrare a operatorilor economici care comercializează în sistem angro sau en detail produse energetice-benzine, motorine, petrol lampant, gaz petrolier lichefiat și biocombustibili. Înalta Curte are în vedere faptul că în Monitorul Oficial nr. 171/04.03.2019 a fost publicat Ordinul ANAF nr. 508, prin care a fost modificată Anexa 1 la Ordinul nr. 3236/2018 al Președintelui ANAF, în sensul că au fost abrogate dispozițiile care impuneau o anumită procedură de înregistrare a operatorilor economici, care comercializează în sistem angro sau an detail produse energetice - benzine, motorine, petrol lampant, gaz petrolier lichefiat și biocombustibili, precum și cele pentru aprobarea modelului și conținutului unor formulare, dispoziții criticate de reclamantă în prezenta cauză. În atare context, cererea de suspendare a executării Ordinului nr. 3236/27.12.2018 a rămas fără obiect, urmând a fi respinsă ca atare. Soluția instanței de control judiciar se impune și în contextul în care instanța de contencios administrativ poate, în principiu, să analizeze pe fond legalitatea unui act administrativ și după ieșirea din vigoare a acestuia, dar cu condiția să fi produs efectele vătămătoare prevăzute de art. 1 din Legea nr. 554/2004, or, în cauza de față pretenția dedusă judecății nu este aceea de anulare a actului administrativ, ci solicitarea acordării măsurii de protecție provizorie împotriva efectelor actului administrativ, presupunând, așadar, executorialitatea actului, ceea ce nu mai este cazul în speță. Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursurile, va casa sentința atacată și, rejudecând cauza, va respinge acțiunea formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâții Agenția Națională de Administrare Fiscală și de Președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală, ca fiind rămasă fără obiect. În condițiile art. 453 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca neîntemeiate, cererile de acordare a cheltuielilor de judecată reprezentate de taxă judiciară de timbru formulate de recurenții-pârâți Agenția Națională de Administrare Fiscală și de Președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală, reținând că deși recursul a fost admis, acțiunea a fost respinsă ca rămasă fără obiect ca efect al legii. În acest context, partea căzută în pretenții sunt instituțiile recurente, care, prin adoptarea Ordinului nr. 3236/27.12.2018, au condus la promovarea prezentului demers judiciar de către intimata reclamantă, chiar dacă ulterior dispozițiile vătămătoare din ordinul a cărui suspendare a executării s-a solicitat au fost abrogate, însă după ce instanța de fond a pronunțat hotărârea recurată. În consecință, față de dispozițiile art. 453 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte reține caracterul întemeiat al cererii de acordare a cheltuielilor de judecată formulată de intimata-reclamantă, urmând a obliga recurenții-pârâți, să plătească intimatei-reclamante S.C. A. S.R.L. suma de 4539,74 RON reprezentând cheltuieli de judecată în recurs, conform dovezilor depuse la dosar.