ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 287/2021

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin plângerea contravențională înregistrată la data de 17.02.2020 pe rolul Judecătoriei Bălcești, petenta A. a solicitat, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție Județean Vâlcea, anularea procesului-verbal nr. x întocmit la data de 06.02.2020 de către Poliția orașului Bălcești și obligarea Serviciului de Poliție Rutieră la restituirea permisului de conducere.

2.1. Hotărârea Judecătoriei Bălcești

Prin sentința civilă nr. 150 din 25 iunie 2020, pronunțată de Judecătoria Bălcești în dosarul nr. x/2020, s-a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată de petenta A. și s-a declinat competența de soluționare a plângerii contravenționale formulate de petenta A., în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție Județean Vâlcea, în favoarea Judecătoriei Craiova.

În considerente a reținut incidența dispozițiilor art. 32 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, precum și faptul că petenta are calitatea de judecător în cadrul Judecătoriei Horezu, instanță din aceeași curte de apel cu cea învestită cu soluționarea plângerii contravenționale, sens în care a apreciat că, în temeiul art. 127 alin. (1) C. proc. civ., se impune ca, în cazul în care calitatea de reclamant o are un judecător, să se aibă în vedere nu numai instanța la care funcționează acesta, ci și curtea de apel în circumscripția căreia se află această instanță.

Astfel fiind, a apreciat că în speță competența teritorială de soluționare a cauzei aparține Judecătoriei Craiova, instanță aflată în circumscripția Curții de Apel Craiova, învecinată cu Curtea de Apel Pitești.

2.2. Hotărârea Judecătoriei Craiova, secția civilă

Prin sentința civilă nr. 8253/2020 din data de 14 octombrie 2020, Judecătoria Craiova, secția civilă a admis excepția necompetenței teritoriale, invocate din oficiu; a declinat competența de soluționare a plângerii contravenționale formulate de reclamanta A. împotriva procesului-verbal nr. x din 6.02.2020 întocmit de IPJ Vâlcea - Politia Bălcești, în favoarea Judecătoriei Bălcești; a constatat ivit conflictul de competență și a sesizat Înalta Curte de Casație si Justiție în vederea soluționării acestuia.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că din Decizia nr. 290/2018 a Curții Constituționale a României nu reiese aplicarea extensivă a normei și pentru ipoteza în care reclamantul este judecător la o instanță de același grad cu cea în circumscripția căreia s-a săvârșit contravenția, în raza aceluiași tribunal sau curți de apel.

A mai reținut că reclamanta nu era judecător nici la instanța în circumscripția căreia s-a săvârșit contravenția și nici la o instanță superioară acesteia, pentru a fi aplicabile dispozițiile art. 127 C. proc. civ., astfel că acest text de lege nu este aplicabil în speță.

II. Decizia ÎCCJ pronunțată în regulator de competență.

Înalta Curte de Casație și Justiție sesizată cu stabilirea regulatorului de competență, în conformitate cu dispozițiile art. 135 din C. proc. civ., republicat, analizând obiectul cauzei deduse judecății și dispozițiile legale incidente, va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Bălcești, pentru considerentele ce urmează:

Înalta Curte constată că, în cauză ne aflăm în fața unui conflict negativ de competență tipic, întrucât dispozițiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, dispun că există conflict de competență când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces.

Problema de drept care a generat conflictul negativ de competență teritorială privește modalitatea de interpretare a art. 127 C. proc. civ. în raport cu aspectele de fapt ale cauzei.

Petenta A. a învestit instanța de contencios administrativ cu o plângere contravențională prin care a solicitat anularea procesului-verbal nr. x întocmit la data de 06.02.2020 de către Poliția orașului Bălcești și obligarea Serviciului de Poliție Rutieră la restituirea permisului de conducere.

Prin procesul-verbal atacat s-a reținut că petenta a depășit viteza legală pe raza localității Fârtățești, din direcția Râmnicu Vâlcea - Craiova.

Conform art. 32 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, plângerea împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii se depune la judecătoria în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția.

Prin urmare, Înalta Curte constată că, în speță, competența de soluționare a cauzei aparține Judecătoriei Bălcești, în a cărei circumscripție se găsește și localitatea Fârtățești.

În ceea ce privește împrejurarea că petenta are calitatea de judecător la Judecătoria Horezu, Înalta Curte reține că dispozițiile art. 127 alin. (1) și (2) C. proc. civ. nu sunt incidente în cauză.

Astfel, potrivit art. 127 alin. (1) C. proc. civ.:

"(1) Dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cauză de competența instanței la care își desfășoară activitatea sau a unei instanțe inferioare acesteia, va sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea.

Examinând dispozițiile legale în materia competenței teritoriale de soluționare a cauzei, Înalta Curte constată că acestea vizează ipotezele în care judecătorul are calitatea de reclamant.

Rațiunea acestei norme rezidă în înlăturarea oricărei suspiciuni de soluționare părtinitoare a cauzei din pricina calității părții și asigurarea "egalității de arme" între reclamant și pârât, într-un litigiu în care reclamantul judecător activează în cadrul instanței învestite cu soluționarea cauzei.

Astfel fiind, se constată că dispozițiile art. 127 alin. (1) din C. proc. civ. instituie un caz de prorogare legală a competenței teritoriale după calitatea persoanei, derogând, în mod expres, de la normele ce stabilesc competența teritorială în mod uzual pentru cauzele având un anumit obiect, din rațiuni ce privesc asigurarea imparțialității judecătorului chemat să soluționeze cauza, rațiuni ce au prioritate, potrivit noii reglementări procedurale.

Or, în speță, petenta are calitatea de judecător la Judecătoria Horezu și nu la Judecătoria Bălcești pentru ca textul de lege de mai sus să fie aplicabil.

O interpretare extensivă în sensul celei date de către Judecătoria Bălcești, conform căreia se impune a se avea în vedere și ipoteza formulării unei căi de atac, situație în care calea de atac ar fi de competența Tribunalului Vâlcea, instanță ierarhic superioară comună Judecătoriei Horezu și Judecătoriei Bălcești, nu poate fi primită, în condițiile în care, având în vedere caracterul derogatoriu al art. 127 C. proc. civ. de la norma comună în materie de competență teritorială, aplicarea sa este limitată strict la situațiile avute în vedere de către legiuitor.

În același sens a statuat și Curtea Constituțională a României prin Decizia nr. 290 din 26 aprilie 2018 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 127 alin. (1) și (2) din C. proc. civ., din această perspectivă fiind edificatoare paragrafele 23 și 27, redate mai jos.

"23. Dispozițiile art. 127 din C. proc. civ. pot fi invocate doar în fața primei instanțe, nu și în căile de atac, având în vedere că, potrivit art. 130 alin. (2) din C. proc. civ., necompetența materială și teritorială de ordine publică trebuie invocată de către părți ori de către judecător la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe. Așadar, Curtea observă că art. 127 alin. (1) din C. proc. civ. este un mijloc procedural, la îndemâna justițiabililor încă de la debutul procesului civil, care urmărește înlăturarea oricărei suspiciuni de soluționare părtinitoare a cauzei datorate calității părții, fiind alternativa la instituția strămutării, în ipoteza aplicării sale nemaifiind necesară sesizarea curții de apel sau a instanței supreme, după caz, pentru a se pronunța asupra cererii de strămutare a procesului civil pe motiv de bănuială legitimă cu privire la lipsa de imparțialitate a judecătorilor din cauza calității părților. (...)

În consecință, dispozițiile art. 127 alin. (1) din C. proc. civ. nu pot fi aplicate unei situații ipotetice și prin urmare, nu sunt incidente în speță, câtă vreme plângerea contravențională de față este de competența Judecătoriei Bălcești, iar petenta are calitatea de judecător la o altă instanță, respectiv Judecătoria Horezu.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Judecătoriei Bălcești.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența soluționării cauzei privind pe reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul Județean de Poliție Vâlcea, în favoarea Judecătoriei Bălcești.

Definitivă.

Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

Pronunțată astăzi, 21 ianuarie 2021.