ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4996/2020

Asupra cererii de completare dispozitiv de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin decizia nr. 4241 din 9 septembrie 2020 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2017 s-a respins excepția nulității recursului invocată de intimatul-pârât A. si s-a respins recursul declarat de recurentul-reclamant B. împotriva sentinței nr. 865 din 7 martie 2019 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

La data de 24 septembrie 2020, intimatul-pârât A. a formulat cerere de completare a dispozitivului deciziei nr. 4241 din 9 septembrie 2020, solicitând obligarea recurentului-reclamant la plata sumei de 5950 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată, astfel cum a cerut prin întâmpinare, potrivit dovezilor depuse la dosar.

Prin Rezoluția completului de judecată din data de 28.09,2020, s-a fixat termen pentru soluționarea cererii de completare dispozitiv la data de 7 octombrie 2020, în ședință publică, cu citarea părților.

Analizând cererea de completare a dispozitivului formulată de intimatul-pârât, Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată pentru considerentele în continuare arătate.

Potrivit dispozițiilor art. 444 alin. (1) C. proc. civ. "Dacă prin hotărârea dată instanța a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotărârii în același termen în care se poate declara, după caz, apel sau recurs împotriva acelei hotărâri, iar în cazul hotărârilor date în căile extraordinare de atac sau în fond după casarea cu reținere, în termen de 15 zile de la pronunțare. În cazul hotărârilor definitive pronunțate în apel sau în recurs, completarea acestora se poate cere în termen de 15 zile de la comunicare."

Având în vedere dispozițiile art. 453 alin. (1) din C. proc. civ., constatând culpa procesuală a recurentului-reclamant, care a formulat critici în recurs privind modul de soluționare a fondului litigiului de către prima instanță, ceea ce a necesitat din partea intimatului-pârât avansarea unor cheltuieli pentru asistență juridică calificată, Înalta Curte reține caracterul întemeiat al cererii de obligare a recurentului la plata cheltuielilor de judecată formulată de intimatul-pârât urmând a face aplicarea dispozițiilor art. 451 alin. (2) C. proc. civ.

Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 444 C. proc. civ., Înalta Curte va admite cererea formulată de intimatul-pârât A. și va dispune completarea dispozitivului Deciziei nr. 4241 din 9 septembrie 2020 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2010, în sensul că obligă recurentul-reclamant B. la plata sumei de 3000 RON, către intimatul-pârât A., reprezentând cheltuieli de judecată, cu aplicarea dispozițiilor art. 451 alin. (2) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite cererea formulată de intimatul-pârât A..

Dispune completarea dispozitivului Deciziei nr. 4241 din 9 septembrie 2020 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2010, în sensul că obligă recurentul-reclamant B. la plata sumei de 3000 RON către intimatul-pârât A., reprezentând cheltuieli de judecată, cu aplicarea dispozițiilor art. 451 alin. (2) C. proc. civ.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 7 octombrie 2020.